Scenariștii distribuie tehnologiei un rol predominant negativ în narațiunea prezentului. Imaginile controlului exercitat asupra populației în statele avansate tehnologic obsedează mentalul contemporan. Distopiile ies din ecrane pentru a întruchipa noua realitate. O realitate în care nu-și mai găsește locul decât minoritatea restrânsă care a confiscat fraudulos titulatura de elită.
(more…)Sfârșitul istoriei se mai amână o dată. Rusia a invadat Ucraina la capătul unei perioade de tatonări cu NATO. Respingerea pe canale oficiale a ipotezei ca alianța să intervină militar în Ucraina a reprezentat unda verde pentru Moscova. Reacția ulterioară a statelor membre a mai echilibrat balanța de putere. Chiar și în teren unde așteptările specialiștilor au fost din nou infirmate după ce anterior își pronunțaseră scepticismul cu privire la posibilitatea unei intervenții armate.
(more…)Toată lumea vrea o bucată din succesul AUR. Cam așa s-ar putea rezuma evoluțiile recente de pe scena politică. Ascensiunea în sondaje a partidului condus de George Simion și Claudiu Târziu aprinde fascinația intriganților de toate culorile. AUR se află în centrul tuturor speculațiilor cu privire la dinamica principalilor actori politici. De evoluția partidului revelație este condiționată matematica parlamentară sau ecuația guvernamentală, la fel și traiectoria unor personaje sau proiecte controversate în perspectiva alegerilor din 2024.
(more…)Partidul Național Liberal
Liberalii încep 2022 la guvernare pentru al doilea an consecutiv. Este și singura performanță pe care o putem trece în dreptul PNL pentru 2021. Anul care s-a încheiat va rămâne în istorie ca unul dintre cei mai proști din trecutul recent al partidului. Unul în care PNL a intrat în fluxurile de știri numai cu scandalurile interne și a înregistrat un regres constant în preferințele de vot ale electoratului.
(more…)Am fost întrebat recent de ce n-am mai scris. Răspunsul meu a fost că nu sunt multe de comentat pe marginea actualității politice. Că evenimentele în curs sunt atât de scandaloase încât nu se pretează la o analiză sobră. Că singurele reacții adecvate la contextul actual sunt ironia sau invectiva – în funcție de dramatismul situației sau dispoziția opinentului –, genul de comentarii pe care am fost reținut să le exprim într-un spațiu public în care oricum abundă. Și a căror prezență ilariantă are deseori efectul problematic de a sufoca orice tentativă la o dezbatere articulată.
(more…)Ar fi poate nedrept să punem numai în seama dlui Ghinea eșecul de etapă al PNRR. Înainte de toate, exercițiul guvernamental devoalează încă o dată nivelul profesional scăzut al aparatului birocratic din țara noastră. Surprinși de rezultatele slabe ar mai putea fi doar observatorii recenți ai actualității politice. Așteptările celorlalți sunt deja setate la o cotă foarte scăzută atunci când vine vorba în general despre sistemul de stat. Însă ce face diferența față de exercițiile similare din trecut, cel puțin la nivelul percepției publice, este pretenția noii garnituri guvernamentale de a fi fost recrutată din zone mai selecte ale societății. Spre deosebire de majoritatea personajelor care au populat cabinetele precedente, alese mai degrabă pe criterii de influență personală sau loialitate față de vreun protagonist al partidului de proveniență, „oamenii noi” au reușit să întrețină aparențele unor competențe reale în domeniile pe care au fost desemnați să le administreze. De aici și pretenția nu tocmai deplasată a publicului ca până și aparatul birocratic să aibă o prestație măcar decentă odată cu schimbarea cadrelor din politică.
(more…)Mitul oamenilor noi care vor reforma politica românească primește încă o lovitură odată cu seria de scandaluri din coaliția guvernamentală. Unul dintre cei mai reprezentativi politicieni din noua generație nu doar că și-a compromis iremediabil ministeriatul, unul cheie în actualul context de criză sanitară, dar a și pus în pericol stabilitatea și credibilitatea guvernării cu teribilismul său infantil. Eșecul lui Vlad Voiculescu va eroda suplimentar încrederea publicului în noua garnitură politică, deja afectată de lipsa de consecvență și performanță în actul legislativ sau executiv. Problematică nu este numai atitudinea conflictuală a fostului ministru ce putea fi anticipată cunoscând profilul mișcării politice din care provine, ci lipsa de profesionalism în administrarea domeniului pe care l-a revendicat ce explică și rezultatele modeste.
(more…)După mai bine de un an de la izbucnire și cu o evoluție în valuri a numărului de infectări, pandemia se transformă într-un test de anduranță mentală pentru societățile încă afectate. Însă nu atât circulația îndelungată a virusului sau recentele lui mutații par cauzele principale ale supliciului psihic resimțit de populații, cât mai degrabă inepția modalităților în care guvernele înțeleg să reacționeze. Atmosfera distopică generată de intervenția autorităților poate fi catalogată drept o amenințare de magnitudine aproape similară atunci când sunt puse în balanță daunele primare ale pandemiei cu efectele secundare ale măsurilor instituționale de combatere.
(more…)Fie că ne place sau nu să o recunoaștem, România are în sfârșit un guvern compus din ce a fost capabilă să producă mai bun actuala clasă politică. Poate de aici și atitudinea de superioritate a guvernanților care determină reacțiile agresive la orice fel de critici enunțate în spațiul public. La fel și raportarea anemică a populației la gestionarea suboptimală a măsurilor de combatere a pandemiei.
(more…)În timp ce majoritatea statelor afectate de pandemie se întorc treptat la normalitate, cel puțin în privința regimului libertăților civile, România pare să fi ratat deocamdată ieșirea din criza sanitară. Evoluția numărului de cazuri raportate post starea de urgență demonstrează eșecul guvernului și al instituțiilor din subordine în a limita răspândirea virusului. Administrația PNL se regăsește printre cele mai slab performante din Europa chiar dacă s-ar putea spune că a beneficiat de condiții oarecum privilegiate, singura provocare inedită fiind reprezentată de revenirea diasporei între granițe. Pe de o parte, virusul a ajuns mai târziu în România, permițând guvernului să exploreze reacția altor state și să-și pregătească din timp intervenția. Pe de altă parte, în contrast cu evoluțiile contrare din ultimele săptămâni, autoritățile s-au bucurat inițial de un grad ridicat de conformare socială la măsurile dure de combatere a epidemiei, spre deosebire de administrațiile care au fost nevoite să gestioneze proteste încă din startul crizei.
(more…)La final de pandemie COVID-19, un alt virus, de această dată ideologic, confruntă statele vestice cu încă o criză existențială. Manifestările violente ale maladiei culturale intitulate progresism arată că infecția a cuprins segmente largi din corpul social, transmițându-se dinspre capetele înfierbântate spre extremitățile încinse de temperatura ridicată a climatului mediatic.
(more…)Crizele acționează ca o substanță de contrast pentru depistarea patologiilor ideologice din corpul social. Pandemia COVID-19 nu face excepție. Alarmismul mediatic provoacă spasme totalitariste în mediile de orientare progresistă al căror ideal politic se poate traduce ca o perpetuă stare de urgență. Predilecția spre coerciție se dovedește intrinsecă mentalităților formate la școala de gândire revoluționară. Recursul la forța nu în orice circumstanțe legitimă a statului decurge în mod natural din adeziunea la sisteme de credință ce instigă manifestarea sentimentelor de certitudine și indignare. Dezbaterea publică este compromisă iremediabil de pronunțatele accente emoționale din tonul comentariatului puternic reactiv.
(more…)