CategoriePolitică

Influența serviciilor secrete asupra scenei politice a reprezentat un permanent subiect de dispute în istoria recentă. Speculațiile au atins un nou apogeu pe fondul demiterii cabinetului Grindeanu și al desemnării premierului Tudose. Atât fostul, cât și actualul prim-ministru sunt suspectați de legături ascunse cu Serviciul Român de Informații care ar fi jucat un rol decisiv în nominalizarea acestora. SRI s-a grăbit să nege orice implicare în actul politic cu o promptitudine impusă, probabil, și de amploarea speculațiilor din spațiul public. Acuzațiile sunt dificil de confirmat sau infirmat din cauza precarității controlului civil asupra activității serviciului secret și a penuriei de anchete jurnalistice revelatoare. Cert este, în schimb, că asigurările SRI nu au convins pe nimeni și că paranoia din societate nu va putea fi diminuată în absența consolidării controlului parlamentar, a unei reforme structurale a controversatei instituții și a modificării cadrului legislativ în care își desfășoară activitatea. (more…)

Cel mai bizar episod politic din istoria recentă s-a încheiat cu o victorie la limită a celor care l-au provocat. Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului a fost adoptată de Parlament. Liviu Dragnea a câștigat competiția internă pentru susținerea parlamentarilor social-democrați. O primă concluzie ar fi că Victor Ponta, principalul aliat al lui Sorin Grindeanu, se bucură de mai puțin sprijin decât s-ar fi așteptat în PSD. Fostul prim-ministru a fost abandonat și de o parte dintre colaboratorii săi cei mai apropiați din perioada în care a condus partidul și Guvernul, un semnal negativ în privința unei potențiale reveniri la președinția PSD. Liviu Dragnea iese slăbit din confruntarea cu fostul lider social-democrat, însă Victor Ponta nu pare să reprezinte o alternativă viabilă pentru șefia partidului. Dizidenții din PSD vor avea și alte oportunități de a contesta actuala conducere a formațiunii, însă pentru a o face cu succes ar fi, probabil, de preferat să se reorienteze spre alt candidat pentru funcția de președinte. Este posibil ca nici premierul demis să nu mai reprezinte o opțiune câștigătoare în urma prestației ezitante. (more…)

”PNL va fi un partener loial pentru preşedintele Klaus Iohannis şi pentru punerea în aplicare a tuturor promisiunilor făcute în 2014. Mă voi bate cu toată energia mea pentru a reuşi, în 2019, să obţinem un nou mandat pentru Klaus Iohannis”, spunea Ludovic Orban în discursul de mulțumire de la congresul PNL. Relația cu Klaus Iohannis ar putea reprezenta una dintre provocările decisive ale mandatului noului lider PNL în contextul opoziției președintelui la candidatura sa precedentă, al apropierii de Cristian Bușoi, contracandidatul său din alegerile interne sau al preferinței pentru Dacian Cioloș la conducerea PNL și în funcția de prim-ministru. (more…)

Pe măsură ce scandalul dintre premier și conducerea PSD continuă, replicile protagoniștilor conturează o imagine mai clară a dinamicii relației dintre Sorin Grindeanu și Liviu Dragnea. Refuzul prim-ministrului de a demisiona pare o reacție de orgoliu a unui politician supus la umilințe repetate și împiedicat să-și exercite autoritatea pe care i-o conferă funcția de șef al Guvernului. Greșeala lui Sorin Grindeanu a fost aceea de a tolera interferențele pe linie de partid în activitatea Executivului fără implicarea sa în adoptarea și implementarea deciziilor conducerii PSD. Premierul trebuia să negocieze condițiile în care Liviu Dragnea urma să-și exercite influența asupra miniștrilor înainte de a accepta conducerea Guvernului și să acționeze ca o interfață între partid și membrii cabinetului. Era singura modalitate prin care putea fi evitată instituirea unei duble loialități printre titularii portofoliilor ministeriale care a provocat acest conflict de autoritate între superiorii ierarhici din Executiv, respectiv din partid. (more…)

Coaliția guvernamentală oferă o nouă reprezentație tragi-comică de amploarea episodului OUG 13. Liviu Dragnea își vrea Executivul înapoi de la cabinetul pe care l-a alcătuit și susținut ca lider al principalului partid de guvernământ. Semnalele unei rupturi între o parte din titularii portofoliilor ministeriale și conducerea centrală a PSD au abundat în ultimele săptămâni. Prin urmare, inițiativa liderului social-democrat de a provoca demisia sau demiterea membrilor cabinetului nu este cu totul surprinzătoare. Necunoscuta era, mai degrabă, dacă Liviu Dragnea se va rezuma la schimbarea unor miniștri sau va decide și înlocuirea premierului, pentru că zilele Guvernului în actuala formulă păreau oricum numărate. (more…)

USR se menține în atenția publicului mai mult prin tensiunile interne decât prin activitatea parlamentarilor sau a consilierilor locali. Construcția lui Nicușor Dan s-a fisurat ireparabil sub presiunea inițiativei de redefinire a căsătoriei în Constituție. A fost de ajuns ca un singur subiect cu puternice conotații ideologice să-și facă loc pe agenda publică pentru ca unitatea artificială a proiectului să cedeze. Nimic surprinzător pentru cei care au remarcat fragilitatea construcției, au identificat principala vulnerabilitate a partidului în absența unei identități doctrinare și au anticipat evoluțiile interne prin prisma experienței celorlalte proiecte reformiste din istoria recentă. Nu este prima situație în care disputele doctrinare sau de strategie politică din cadrul formațiunilor antisistem degenerează în conflicte personale insurmontabile. Chiar dacă Nicușor Dan va avea câștig de cauză în urma consultărilor interne și va reveni asupra deciziei de a demisiona, partidul va rămâne scindat și imposibil de condus. (more…)

Nicușor Dan a fost reconfirmat în funcție la primul congres al partidului. În zilele premergătoare alegerilor interne, președintele USR se abținuse la votul din Camera Deputaților privind inițiativa de redefinire a căsătoriei în Constituție. Nicușor Dan a evitat în repetate rânduri să exprime o poziție clară pe acest subiect. Nici de această dată explicațiile sale nu au fost mai concludente. Președintele USR și-a făcut un obicei din a ocoli răspunsurile tranșante la subiecte importante de pe agenda politică. Misterul pe care îl întreține cu privire la convingerile sale este întâmpinat cu tot mai multă iritare în spațiul public. Ceea ce până la congresul USR putea fi interpretat ca o strategie electorală abilă se transformă într-o vulnerabilitate. Realegerea în funcția de președinte USR îi impune să-și definească profilul public. (more…)

Dacian Cioloș se profilează ca un personaj cheie în ecuația opoziției antiPSD. Alegerea sa poate influența decisiv configurația scenei politice în perspectiva alegerilor din 2019 și, mai ales, 2020. Cele mai afectate de această decizie vor fi cele două formațiuni care au negociat și, poate, încă mai negociază adeziunea fostului premier, PNL și USR. Deocamdată avem o singură certitudine, aceea că Dacian Cioloș este determinat să se implice în politica autohtonă, fie prin adeziunea la unul dintre partidele existente, fie prin lansarea unui proiect nou. Dacă ultima opțiune părea cel mai puțin probabilă în debutul tatonărilor cu partidele de opoziție, dezvăluirile din interiorul PNL și USR denotă că favorabilitatea la adresa fostului premier nu este nici pe departe unanimă printre membrii celor două formațiuni, cu atât mai puțin printre liderii acestora, interesați să-și mențină funcțiile și influența în cadrul organizației. (more…)

Declarațiile lui Dacian Cioloș din cadrul interviului acordat RFI par un ultimatum adresat PNL și USR. Fostul premier a enunțat din nou posibilitatea de a iniția un proiect politic alături de alți membri ai guvernării sale în contextul în care negocierile cu cele două partide de opoziție traversează un impas. Ezitările acestuia denotă, totuși, că lansarea unei noi formațiuni care să concureze cu PNL sau USR nu reprezintă, cel puțin deocamdată, opțiunea preferată de tehnocrați, dar ar putea să devină pe măsură ce discuțiile cu potențialii parteneri întârzie să ajungă la un rezultat satisfăcător, iar presiunile dinspre societatea civilă și o parte a presei se accentuează. (more…)

Principalul criteriu de delimitare pe scena politică autohtonă rămâne, din păcate, atitudinea față de campania anticorupție. Din această perspectivă, criza de identitate pe care o traversează PNL era previzibilă din moment ce discursul partidului pe tema justiției s-a transformat radical după 2014. În urmă cu numai două legislaturi, liberalii se aliau cu PSD pentru a se opune ”regimului Băsescu”, căruia îi asociau și instituțiile angrenate în combaterea corupției. Astăzi, PNL încearcă să se poziționeze ca principal susținător al independenței justiției și promotor al unor noi standarde de integritate în politică. Schimbarea apărută pe fondul fuziunii cu PDL și al retragerii lui Crin Antonescu de la conducerea formațiunii a fost consființită odată cu alegerea lui Klaus Iohannis în funcția de președinte. (more…)

Deputatul USR Iulian Bulai a stârnit controverse printre simpatizanții partidului după ce, ca membru și vicepreședinte al Comisiei pentru egalitate de șanse, s-a abținut de la vot pe marginea proiectului de lege al parteneriatului civil. Nu este primul reprezentant al USR care își atrage criticile activiștilor LGBT. Clotilde Armand a provocat reacții similare prin comentariile favorabile cu privire la inițiativa referendumului pentru redefinirea căsătoriei în Constituție. Deși nu pare o acțiune coordonată, în USR începe să se profileze și un pol conservator. Argumentele prin care cei doi și-au susținut pozițiile ridică, însă, unele semne de întrebare. (more…)

Mircea Cărtărescu enunța zilele trecute necesitatea constituirii unui nou partid în contextul manifestațiilor antiguvernamentale: ”Ar fi nevoie de un astfel de partid pentru milioanele de români care nu se simt în prezent reprezentați politic (de unde și absenteismul la vot), pentru cei care sunt pro-europeni, care respectă statul de drept și justiția liberă, care luptă împotriva corupției. N-ar fi un partid în primul rând anti, ci pentru. Pentru o Românie modernă, membră UE și NATO, cu o clasă de mijloc puternică și o diaspora activă politic și civic”. Cu ingenuitatea caracteristică opiniilor sale politice, scriitorul prefigura și potențialul unei asemenea formațiuni: ”În patru ani acest partid s-ar putea organiza și-ar putea crește suficient ca să poată câștiga următoarele alegeri”. Mircea Cărtărescu nu este singura personalitate care a propus recent inițierea unui proiect politic cu obiectivul de a promova agenda participanților la proteste. Și nici de această dată reacția activiștilor USR nu s-a lăsat așteptată. (more…)