”PNL va fi un partener loial pentru preşedintele Klaus Iohannis şi pentru punerea în aplicare a tuturor promisiunilor făcute în 2014. Mă voi bate cu toată energia mea pentru a reuşi, în 2019, să obţinem un nou mandat pentru Klaus Iohannis”, spunea Ludovic Orban în discursul de mulțumire de la congresul PNL. Relația cu Klaus Iohannis ar putea reprezenta una dintre provocările decisive ale mandatului noului lider PNL în contextul opoziției președintelui la candidatura sa precedentă, al apropierii de Cristian Bușoi, contracandidatul său din alegerile interne sau al preferinței pentru Dacian Cioloș la conducerea PNL și în funcția de prim-ministru.
Ludovic Orban nu este la prima tentativă de a obține șefia PNL, pierzând anterior în fața lui Crin Antonescu, cel care și-a exprimat opoziția cu ocazia noii candidaturi a fostului său adversar, dar și a Alinei Gorghiu, susținută de proaspătul ales, la acel moment, președinte Klaus Iohannis. Cariera politică a lui Ludovic Orban părea încheiată în 2016, odată cu ratarea candidaturii la primăria capitalei și a celei pentru încă un mandat de deputat, însă achitarea în primă instanță în dosarul instrumentat de DNA l-a propulsat ca favorit al cursei pentru conducerea PNL.
Circumstanțele declanșării anchetei și consecințele acesteia în plan politic sau personal l-au transformat într-o victimă în percepția publicului și, mai ales, a colegilor de partid. Votul pentru președinția formațiunii a părut și o formă de reparație pentru nedreptățile suferite în numele PNL. Pe de altă parte, conjunctura în care se vor desfășura următoarele termene din proces adaugă o presiune suplimentară asupra judecătorilor. Am putea constata în spațiul public tendința de a interpreta un eventual verdict definitiv de condamnare ca încă o nedreptate la adresa victimei perpetue Ludovic Orban, deși fostul ministru al transporturilor nu este pentru prima dată vizat de suspiciuni de corupție, vezi speculațiile cu privire la dosarul Transalpina, și nici nu s-a sfiit să critice în trecut instituțiile angrenate în campania anticorupție spre încântarea taberei adverse și mâhnirea susținătorilor viscerali ai DNA care s-au grăbit să-l treacă în categoria ”trădătorilor” din PNL și să-l acuze că promovează cauza ”penalilor”.
“Niciun stranier pe o funcție pe care PNL poate să depună candidat sau să numească, în locul celor merituoși din PNL. Chiar dacă l-ar chema Dacian. Există mii de Dacieni Cioloși în PNL, care nu au avut norocul lui să fie sprijiniți ca ministru, comisar european, prim-ministru și el să nu vină în PNL, să se întoarcă cu spatele la noi. Acești Dacieni Cioloși care nu au avut acest noroc sunt în PNL, alături de noi, și să dea Dumnezeu să îi putem scoate la suprafață”, mai spunea Ludovic Orban la congres, reiterându-și opoziția față de atragerea tehnocratului în partid. De cealaltă parte, președintele Klaus Iohannis a părut să-și exprime preferința pentru o candidatură a fostului premier la conducerea PNL atunci când îl presa public să se decidă în privința unui angajament politic. Timpul a trecut, însă, și adeziunea lui Dacian Cioloș la oricare dintre cele două partide care l-au curtat pare, mai degrabă, improbabilă în situația actuală.
Dacian Cioloș a întreținut pe parcursul campaniei electorale o relație ambiguă cu partidele care l-au susținut să continue ca prim-ministru, în special spre nemulțumirea liberalilor care l-au propulsat pe fostul comisar în funcțiile de prim rang deținute la nivel politic. Odată cu învestirea lui Ludovic Orban la conducerea PNL, o eventuală susținere a fostului premier pentru un nou mandat la Palatul Victoria pare exclusă, deși Klaus Iohannis s-ar putea pronunța favorabil unei asemenea opțiuni în cazul realegerii sale ca președinte sau chiar mai devreme dacă disensiunile din cadrul actualei majorități parlamentare vor duce la pierderea guvernării.
Direcția proiectului civic inițiat de Dacian Cioloș și colaboratorii săi apropiați rămâne deocamdată incertă. Fostul premier pare tentat să revină la Palatul Victoria tot din postura de tehnocrat. Desemnarea sa anterioară a survenit pe fondul unei crize politice. Poate că Dacian Cioloș mizează pe o nouă oportunitate de acest tip, deloc imposibilă în contextul recent al rupturii dintre conducerea PSD și premierul Sorin Grindeanu, însă favorabilitatea partidelor la o eventuală soluție tehnocrată pentru guvernare este mult mai redusă în prezent. PSD și ALDE vor pretinde în continuare guvernarea pe baza rezultatelor din scrutinul parlamentar, în timp ce PNL se reorientează spre soluții interne odată cu alegerea noii conduceri, USR traversează o criză acută rezultată și ca urmare a divergențelor cu privire la potențiala adeziune a fostului premier, iar celelalte partide par refractare la o asemenea variantă.
Analizând istoria relației dintre fostul și actualul lider al PNL este puțin probabil ca președintele Klaus Iohannis să agreeze varianta desemnării lui Ludovic Orban ca premier, deși poziția de șef al celui de-al doilea partid din Parlament l-ar îndreptăți să aspire la această funcție. În debutul campaniei din PNL, președintele a părut să-l favorizeze pe Cristian Bușoi, pentru ca ulterior să se țină deoparte, cel puțin în intervențiile publice, de competiția internă. Neimplicarea lui Klaus Iohannis poate să fi fost determinată nu numai de constrângerile constituționale, ci și de profilarea lui Ludovic Orban ca favorit cert sau de absența unor alternative viabile. Victoria categorică a mai vechiului pretendent la șefia PNL arată că un eventual sprijin al președintelui pentru contracandidatul său ar fi putut cel mult să echilibreze competiția internă, dar nu să o influențeze decisiv, cu atât mai mult după eșecul Alinei Gorghiu, preferată de Klaus Iohannis să-i succeadă în funcție după alegerile din 2014.
Provocarea majoră pentru Ludovic Orban în termeni de imagine va fi saltul la statutul de potențial candidat cu capacitatea de a obține și de a îndeplini cele mai înalte demnități publice. Perceput până în acest moment, mai degrabă, ca un soldat devotat partidului decât ca un aspirant legitim la pozițiile superioare din ierarhia de organizație sau de stat, noul președinte al PNL trebuie să-și consolideze profilul de lider și în afara formațiunii. Lui Ludovic Orban îi revine sarcina dificilă de a elimina percepția dominantă în spațiul public cu privire la criza de leadership din PNL. Un aport în acest sens ar putea avea și membrii echipei sale de conducere.
Printre semnalele pozitive ale congresului se remarcă prezența în echipele celor doi pretendenți la șefia formațiunii a unor candidați proveniți atât din vechiul PNL, cât și din PDL, după ce analiștii previzionau că diviziunile interne vor influența decisiv desfășurarea și rezultatul alegerilor. Distribuția susținătorilor lui Ludovic Orban și Cristian Bușoi denotă că procesul de fuziune dintre cele două formațiuni poate fi considerat încheiat, cel puțin la nivel central.
