Deputatul USR Iulian Bulai a stârnit controverse printre simpatizanții partidului după ce, ca membru și vicepreședinte al Comisiei pentru egalitate de șanse, s-a abținut de la vot pe marginea proiectului de lege al parteneriatului civil. Nu este primul reprezentant al USR care își atrage criticile activiștilor LGBT. Clotilde Armand a provocat reacții similare prin comentariile favorabile cu privire la inițiativa referendumului pentru redefinirea căsătoriei în Constituție. Deși nu pare o acțiune coordonată, în USR începe să se profileze și un pol conservator. Argumentele prin care cei doi și-au susținut pozițiile ridică, însă, unele semne de întrebare.
Așa cum era de așteptat, inițiativele cu puternice conotații ideologice separă apele în partidul condus de Nicușor Dan. Asistăm la primele semnale de delimitare a unor poluri doctrinare în interiorul formațiunii. Pe măsură ce activitatea parlamentară va reveni la normalitate, odată cu încheierea scandalului ordonanței 13, este previzibil ca asemenea episoade să se repete cu oarecare regularitate, iar perspectiva scindării USR, recunoscută și de fondatorii partidului, să devină realitate. Intervențiile edulcorate ale reprezentanților formațiunii pe marginea acestor subiecte controversate denotă, totuși, intenția de a menține echilibrul fragil din interior, fie sub amenințarea unor sancțiuni disciplinare, fie în așteptarea alegerilor interne care se prefigurează ca un moment decisiv și din perspectiva identității doctrinare.
Atât Clotilde Armand, cât și Iulian Bulai au părut să evite formularea unor poziții explicite pe subiectele respective. Argumentele pe care le-au invocat pentru a-și justifica intervențiile au ținut mai degrabă de oportunitatea unor asemenea inițiative și mai puțin de conținutul acestora. Ambii reprezentanți ai USR s-au prevalat de opinia majoritară contrară sau de marginalitatea mișcărilor LGBT pentru a sugera că societatea românească nu ar fi pregătită de adoptarea unor asemenea reforme, despre care refuză, cel puțin deocamdată, să se pronunțe pe fond. Interogat de o jurnalistă de la Vice, Iulian Bulai a enunțat, pe lângă anumite prevederi vulnerabile ale proiectului legislativ, și urgența unor probleme grave cu care România se confruntă și care afectează secțiuni mai largi din populație. În opinia deputatului, parteneriatul civil nu poate reprezenta o prioritate în actualul context socio-politic.
Nu există probe concludente pentru a pune la îndoială sinceritatea celor doi politicieni, însă nu ar trebui nici ignorate ezitările în a-și exprima punctele de vedere, din moment ce intervențiile acestora tind să fie descalificate ca tentative oportuniste de a atrage sau, cel puțin, de a nu antagoniza votul conservator. Este la fel de plauzibil, însă, ca indecizia reprezentanților USR în a-și afirma convingerile personale să se explice de fapt prin amenințarea represaliilor interne sau externe. Nu ar fi o premieră ca un membru al partidului să fie sancționat pentru delict de opinie. Ne amintim scandalul încheiat cu excluderea sumară a lui Sergiu Moroianu după comentariile critice la adresa coordonatorului campaniei pentru alegerile parlamentare. Clotilde Armand însăși pare să fi devenit o prezență indezirabilă în USR după intervenția favorabilă pe tema referendumului pentru familie, în condițiile în care până și simpla asumare a orientării conservatoare în spațiul public provoacă daune de imagine pe fondul reacțiilor negative ale unei elite dominant progresiste.
Indiferent dacă este vorba despre o strategie de coabitare în interiorul partidului sau despre o încercare de a evita atașarea de etichete infamante și asocierea cu personaje sau curente discreditate, ezitările celor doi denotă dificultatea exprimării unor poziții conservatoare pe scena politică autohtonă. Pe de altă parte, ambiguitatea mesajelor transmise de reprezentanții formațiunii este mai degrabă nocivă din perspectivă electorală. Partidul poate pierde simpatizanți din nucleul dur fără să compenseze prin atragerea de votanți din alte zone ideologice. Scepticismului electoratului conservator și al liderilor săi de opinie la adresa partidului condus de Nicușor Dan este motivat de orientarea progresistă a majorității comunicatorilor USR. Intervențiile echivoce, precum cele aduse în discuție, nu au capacitatea să reseteze percepția dominantă asupra formațiunii și nici măcar să echilibreze dinamica internă.