AutorLucian Leca

Scena politică traversează un blocaj de durată generat de inamovibilitatea principalilor actori. Liderii partidelor sau instituțiilor care animă dezbaterile de profil se agață de funcții în ciuda prestațiilor submediocre și chiar a transgresiunilor deontologice care ar fi trebuit să le atragă sancțiuni corespunzătoare. Lipsa de alternative viabile la distribuția uzată din spațiul public accentuează percepția de încremenire a evoluțiilor politice. Consecințele se resimt în polarizarea radicală a discursului mediatic, dar și în permanentizarea conflictelor inter sau intra-instituționale ce conduc la degradarea activității entităților angrenate în polemici. (more…)

Scena publică traversează o perioadă bizară. Protagoniștii spectacolului mediatic se întrec în inițiative autodistructive cu implicații nocive și pentru entitățile pe care le reprezintă. Cum altfel ar putea fi caracterizate prestațiile aberante ale lui Liviu Dragnea sau Laura Codruța Kovesi la conducerea PSD, respectiv DNA, cauționate de pasivitatea ignorantă a lui Klaus Iohannis. (more…)

Nominalizarea unui nou premier susținut de majoritatea PSD-ALDE este întâmpinată cu nemulțumire în mediile favorabile președintelui. Așa cum o demonstrează reacțiile din spațiul public, tolerarea degringoladei guvernamentale comportă riscuri de imagine în perspectiva alegerilor din 2019. Klaus Iohannis este contestat nu atât pentru decizie în sine, justificată prin apelul (tot mai puțin convingător) la „aritmetica parlamentară”, cât mai degrabă pentru urgentarea procesului de numire și ignorarea disfuncționalităților din interiorul coaliției. (more…)

Departamentul de stat se implică inoportun în dezbaterea pe tema legilor justiției într-un moment precedat mai degrabă de evoluții pozitive ce păreau improbabile în debutul procesului legislativ. Comunicatul a provocat critici justificate chiar și din partea unor atlantiști consecvenți. Reacțiile de frondă la adresa intervențiilor occidentale în politica internă a României rămân, totuși, o raritate. Cu excepția declarațiilor mai contondente ale unor personaje rău famate care încearcă să-și legitimeze inițiativele controversate prin recursul la retorica naționalistă, clasa politică autohtonă demonstrează aceeași lipsă de verticalitate cu fiecare ocazie. Tonul imperativ al comunicatului, deplâns și de Cătălin Predoiu, reprezintă o consecință a servilismului din atitudinea decidenților români față de cancelariile vestice și trimișii acestora. Elocventă în acest sens este însăși strategia lui Liviu Dragnea de a-și „cumpăra” bunăvoința administrației Trump prin întâlniri plătite cu oficiali americani. (more…)

Baletul președintelui social-democrat cu „statul paralel” se apropie de final. Direcția Națională Anticorupție a declanșat (în sfârșit) urmărirea penală împotriva lui Liviu Dragnea într-un dosar care dezvăluie legăturile dintre liderul PSD și Tel Drum. Acuzațiile DNA câștigă în credibilitate prin implicarea unei instituții europene, OLAF, după ce precedentele dosare au fost contestate ca nefondate. Despre relațiile dintre fostul șef al Consiliului Județean Teleorman și firma beneficiară a unor contracte substanțiale din bani publici se discută de la începutul anilor 2000. Numeroasele anchete jurnalistice pe speța în cauză au reprezentat principala sursă a suspiciunilor de corupție din spațiul public la adresa președintelui social-democrat. (more…)

Dezbaterile recurente despre strategiile de contestare a dominației PSD continuă să fie animate de apeluri la „unificarea dreptei”. Devine tot mai dificil de înțeles cum o teorie eșuată în practică își păstrează atractivitatea pentru comentatori influenți și protagoniști ai scenei politice. În realitate, ideea nu vizează nici unificarea și nici dreapta, luând cel mai adesea forma unor alianțe conjuncturale între formațiuni care se plasează în opoziție cu principalul actor partinic. Inițiativele de acest tip nu au presupus întotdeauna fuziunea participanților și nici nu au condiționant adeziunea de revendicarea unei anumite orientări ideologice. Proiectelor rezultate le-ar putea fi atribuite, în cel mai bun caz, relative performanțe electorale (1996 sau 2004) atunci când scorurile obținute nu au fost inferioare sumei procentelor formațiunilor componente (2009 sau 2016), însă guvernările schizofrenice pe care le-au produs au deschis calea revenirii social-democraților în preferințele alegătorilor. (more…)

Susținătorii campaniei anticorupție încearcă să reediteze protestele din iarna trecută, când adoptarea OUG 13 a scos în stradă sute de mii de persoane în marile orașe. Organizațiile participante la manifestațiile antiguvernamentale și-au reintensificat eforturile pe fondul demersurilor de modificare a legilor justiției. Lansarea proiectului legislativ în dezbatere parlamentară a fost întâmpinată cu obișnuitele reacții isterice, menite să alarmeze opinia publică și să încurajeze prezența la proteste. Apelurile la mobilizare au culminat cu implicarea unor organizații cu profil politic, precum Platforma România 100, și chiar a unor partide din opoziția parlamentară, precum PNL sau USR. În plus, promovarea nu s-a mai rezumat la mediul online, fiind distribuite și materiale tipărite în sprijinul protestului din București. (more…)

Acuzațiile de fraudare a alegerilor interne, care au culminat cu retragerea din competiție a unuia dintre favoriții la președinția formațiunii, Cristian Seidler, reprezintă cea mai puternică lovitură de imagine încasată de USR. Integritatea rămăsese, poate, singurul argument incontestabil al revelației alegerilor legislative după scandalurile repetate care au afectat nu doar stabilitatea conducerii, ci și prestația aleșilor din Parlament sau din Consiliile locale, în unele situații sub așteptările simpatizanților. Odată cu prezumtiva fraudare a congresului, partidul care și-a concentrat activitatea și comunicarea pe obiectivul de combatere a corupției din politică și din administrație devine la rândul său ținta unor suspiciuni de factură similară. (more…)