Guvernul Grindeanu a adoptat proiectele controversate în ciuda protestelor vehemente din spațiul public. Reprezentanții puterii au făcut doar concesii minore celor care au exprimat puncte de vedere critice în cadrul simulacrului de dezbatere publică de la Ministerul Justiției. Decizia Guvernului surprinde pentru că denotă o iresponsabilitate crasă într-un context social atât de tensionat. Era de așteptat ca puterea să nu-și abandoneze intențiile de modificare a legislației penale, în condițiile fricțiunilor dintre liderii PSD/ALDE și instituțiile angrenate în campania anticorupție, dar se impunea din partea coaliției guvernamentale cel puțin o schimbare de strategie în abordarea acestei probleme care să presupună implicarea suplimentară a Parlamentului și consultarea celorlalte instituții abilitate în încercarea de a legitima demersul, a diminua presiunea publică și a limita daunele de imagine.
Reacția străzii nu s-a lăsat așteptată. Câteva mii de bucureșteni au protestat până târziu în noapte după anunțul ministrului Justiției. Manifestații similare au avut loc și în alte orașe mari din țară. Este de așteptat ca acestea să continue și pe parcursul zilelor următoare și să beneficieze de participarea unui număr și mai ridicat de persoane, după ce protestul de dumincă a depășit recordurile post-decembriste. Problema majoră este că indiferența Guvernului la revendicările din stradă riscă să provoace reacții violente din partea manifestanților. Liderilor informali ai protestatarilor le revine sarcina de a preveni un scenariu de inspirație ucrainiană. De asemenea, președintele și opoziția parlamentară au responsabilitatea de a canaliza aceste energii sociale spre susținerea unor inițiative de contracarare a acțiunilor Guvernului în limitele legii.
Klaus Iohannis a vizitat în această dimineață instituțiile care ar avea posibilitatea să reacționeze pe marginea ordonanței de urgență. Sesizarea Curții Constituționale se prefigurează ca singura cale de atac cu șanse rezonabile de reușită. Chiar dacă Avocatul Poporului a invocat anumite restricții legale, Consiliul Superior al Magistraturii s-a pronunțat favorabil unui asemenea demers, iar după toate probabilitățile CCR va avea oportunitatea de a se pronunța în această chestiune pe parcursul intervalului de timp rămas până la intrarea în vigoare a modificărilor la legislația penală.
Opoziția parlamentară pare mai degrabă lipsită de mijloace eficiente de a reacționa. Este invocată din nou cu insistență și naivitate perspectiva dizolvării Parlamentului în ciuda procedurilor complicate care fac îndeplinirea acestui obiectiv aproape imposibilă. Apelurile la demisia în masă a parlamentarilor din opoziție sunt invalidate de inutilitatea unui asemenea demers care ar avea doar consecințe simbolice. Probabil nici moțiunea de cenzură anunțată de PNL nu va produce rezultate de altă natură. Este greu de imaginat că opoziția va reuși să atragă suficiente voturi de la majoritatea parlamentară pentru demiterea Guvernului.
USR a găsit de cuviință, în schimb, să transfere în Parlament atmosfera din stradă, de parcă scena politică autohtonă ar fi avut nevoie de și mai mult circ. Comportamentul reprezentanților partidului condus de Nicușor Dan denotă infantilism politic. Nu este nici primul semnal în acest sens. Ar fi poate suficient să amintim reacția entuziastă a liderilor USR la anunțul rezultatelor alegerilor din 11 decembrie. Predilecția de a se raporta la adversarii politici în termeni peiorativi este la fel de problematică pentru că face imposibil orice dialog constructiv. Teribilismul îi va împiedica să obțină rezultate concrete și să-și reprezinte eficient alegătorii.
Revenind la fondul problemei, atât substituirea Parlamentului de către Guvern prin abuzul de ordonanțe de urgență, cât și frecvența și amploarea protestelor de stradă reprezintă semnale ale degradării vieții democratice. Au trecut mai puțin de două luni de la alegerile câștigate detașat de PSD, iar acest rezultat a fost posibil numai pe fondul absenteismului masiv al electoratului reformist. Ar fi interesant de aflat câți dintre cei care protestează în aceste zile în stradă au votat pe 11 decembrie. Cu siguranță și mai puțini dintre aceștia s-au implicat în dezvoltarea unor proiecte politice care să le reflecte exigențele. Protestatarii ar trebui să-și manifeste spiritul civic mai ales prin sprijinirea alternativelor la partidele consacrate. Este preferabil ca protestul să rămână o soluție de ultimă instanță. Fetișizarea acestui tip de manifestare civică reprezintă o amenințare pentru calitatea sistemului democratic.
