CategorieSocietate

Referendumul ca oportunitate democratică

R

Inițiativa cetățenească privind definirea căsătoriei în Constituție are meritul de a fi generat premisele unei dezbateri publice consistente. Protagoniștii scenei politice s-au văzut constrânși să renunțe la ambiguitatea caracteristică discursului transideologic pe care îl practică unanim. Subiectul referendumului a provocat discuții intense al căror deznodământ reprezintă un progres din perspectiva consolidării doctrinare. Impactul s-a resimțit cu precădere în cadrul formațiunilor ce evită asumarea unei orientări ideologice, opoziția la adresa referendumului confirmând inclinația spre stânga a USR sau MRÎ. Pozițiile exprimate de reprezentanții formațiunilor amintite ar trebui interpretate ca un avertisment pentru electoratul de dreapta, cu atât mai mult în perspectiva alegerilor europarlamentare, din moment ce revendicările minorităților sexuale reprezintă o constantă pe agenda instituțiilor comunitare. De remarcat în acest context și schizofrenia principalei formațiuni guvernamentale ai cărei trimiși la Bruxelles subscriu la politica aliaților socialiști de susținere a obiectivelor LGBT.

(more…)

Reinstituirea cenzurii. Episodul Facebook

R

Suspendarea conturilor devine o practică obișnuită pe Facebook. Asistăm la o formă de reinstituire a cenzurii sub o aparență insidioasă. Degradarea limbajului nu este taxată cu aceeași exigență la ambele capete ale spectrului ideologic, de unde putem deduce că sancțiunile se integrează în procesul mai amplu de izolare a discursului „incorect politic”. Demersul rețelei sociale răspunde pretențiilor de epurare a spațiului public pe criterii ideologice, și nu morale. Ascensiunea mediei alternative, cu excesele sale retorice și practicile jurnalistice îndoielnice, reprezintă o acoperire oportună pentru reacția abuzivă a unui statu-quo sub asediu. Iar atunci când nu se dovedește, totuși, un pretext suficient de convingător pentru public, invocarea Kremlinului ca sursă sau, măcar, ca beneficiar al curentului anti-establishment are menirea de a rezolva problema de credibilitate și de a consolida suportul pentru măsurile punitive. (more…)

Fenomenul protestelor. O explicație

F

România traversează o nouă perioadă marcată de proteste de stradă cu o participare largă. Manifestațiile au fost declanșate în urma inițiativelor neinspirate ale Guvernului Grindeanu privind grațierea, amnistia și modificarea Codului penal. Câteva zeci de mii de persoane au ieșit pe străzile din capitală și din marile orașe și în această duminică cu revendicarea fermă ca ordonanțele lansate în dezbatere publică să fie abandonate. Fenomenul protestelor pare să câștige în amploare cu fiecare an și în țara noastră. Evoluția este explicabilă dacă o privim ca o componentă a procesului mai larg de sincronizare politică, economică sau culturală cu societățile occidentale. (more…)

Inteligenţa artificială, devianţa sexuală şi extremismul

I

Compania Microsoft a fost nevoită să suspende un experiment în domeniul inteligenţei artificiale la numai o zi după lansare. Programul a fost conceput de dezvoltatori cu scopul de a îmbunătăţi serviciile de relaţii clienţi. “Tay is designed to engage and entertain people where they connect with each other online through casual and playful conversation (…). The more you chat with Tay the smarter she gets”, susţinea compania americană în prezentarea proiectului. A fost nevoie de doar 24 de ore pentru a infirma complet aşteptările dezvoltatorilor. Experimentul reliefează, dacă mai era nevoie, distanţa dintre realitate şi scenariile science fiction la modă. (more…)

Sistemul nostru, establishment-ul lor

S

Poate cel mai întâlnit termen în comentariile pe marginea alegerilor primare din Statele Unite este cel de establishment. Analiştii îl invocă cu regularitate în încercarea de a interpreta rezultatele suprinzătoare ale candidaţilor republicani sau democraţi. Apartenenţa sau opoziţia la establishment pare să reprezinte criteriul definitoriu în actuala campanie pentru nominalizarea la prezidenţiale. Dar ce înseamnă acesta şi în ce măsură putem identifica un corespondent în dezbaterea politică autohtonă? (more…)

Câteva gânduri despre proteste

C

Protestele de masă au devenit treptat şi în România un fenomen social cu implicaţii decisive asupra evoluţiilor politice. Ultimii ani au consemnat cel puţin trei astfel de momente în care câteva zeci de mii de persoane şi-au exprimat nemulţumirile în stradă la adresa anumitor aspecte ale politicii guvernamentale.

Contestările s-au extins de fiecare dată la clasa politică în ansamblu, determinând evoluţii puţin probabile într-un context normal, precum abandonarea unor proiecte în privinţa cărora exista un larg consens politic sau chiar destrămarea unor majorităţi parlamentare şi căderea guvernelor susţinute de acestea. (more…)

Biserica, intelectualii şi comunicarea

B

Contestările la adresa Bisericii din contextul incidentului de la clubul Colectiv au dat naştere unor reacţii din interior referitoare la, printre altele, modul în care comunică Biserica, în urma cărora Patriarhia a decis înlocuirea purtătorului de cuvânt.

Surprinde, în primul rând, momentul ales pentru publicarea acestor reacţii. Orice specialist în comunicare ar fi descurajat astfel de critici din interiorul Bisericii într-un context în care se confruntă cu contestări din afară. Recomandările au venit, deci, de la persoane care ignoră până şi cele mai elementare reguli de comunicare, ceea ce ne obligă să punem în discuţie competenţa în domeniu a celor care le-au emis. Asta, bineînţeles, dacă intenţiile declarate sunt şi cele reale, şi anume de a proteja imaginea Bisericii. (more…)

Halloween-ul şi pedeapsa divină

H

Incendiul din clubul Colectiv a reaprins discuţia despre oportunitatea sărbătoririi Halloween-ului în România. Nu puţini sunt cei care au invocat sărbătoarea amintită în încercarea de a găsi o explicaţie tragediei. A sugera, însă, o relaţie de cauzalitate între cele două evenimente reprezintă un demers riscant, atât din punct de vedere social, într-un spaţiu public secularizat, cât şi din punct de vedere teologic.

Halloween-ul este o sărbătoare importată în post-comunism, laolaltă cu alte produse culturale îndoielnice ale Occidentului. Originile sale păgâne nu au împiedicat Roma să şi-o însuşească în secolul al VIII-lea şi să o propage în spaţiul apusean. Sărbătoarea nu a fost preluată şi de creştinismul răsăritean, critic la adresa obiceiurilor care presupun mascatul, dar s-a răspândit recent în societăţile ortodoxe sub forma ei secularizată. (more…)

Despre căsătoriile între homosexuali şi alte patimi

D

Curtea Supremă a Statelor Unite a legalizat căsătoria între persoanele de acelaşi sex pe teritoriul american. Această chestiune preocupă de câteva decenii întreg spaţiul occidental, nu doar America.

Şi în această situaţie, aşa cum se-ntâmplă de obicei în democraţiile occidentale, societăţile au fost cuprinse de lupta surdă dintre contrarii. Majoritatea, prinsă între cele două poluri beligerante, s-a deplasat cu timpul dintr-o tabără în cealaltă, înclinând balanţa în favoarea reformatorilor. (more…)

Cercul vicios al guvernării

C

Am urmărit evenimentele de vineri din Parlament fără niciun fel de emoţii. Nu doar din cauza şanselor reduse ca moţiunea să fie votată, ci, mai ales, pentru că partidele din opoziţie nu sunt capabile să producă un executiv mai bun.

Numele vehiculate de presă arată că PNL se pregăteşte să-şi recicleze candidaţii obişnuiţi pentru ocuparea portofoliilor de miniştri într-un viitor guvern cu componenţă majoritar liberală. Aproape în dreptul fiecăruia putem menţiona diverse eşecuri instituţionale, dar şi diferite afilieri partinice de-a lungul carierei politice. Nu ne puteam aştepta, deci, nici de această dată la o schimbare fundamentală în actul legislativ sau de guvernare, din moment ce alternanţa la putere n-ar fi însemnat decât o nouă „rotaţie a cadrelor”. (more…)

Alarmismul justiţiarist

A

Ultimele zbateri ale actualei clase politice în strânsoarea anticorupţiei continuă să genereze reacţii incandescente.

S-a vorbit din nou, cu aceleaşi accente dramatice, despre o „campanie orchestrată împotriva justiţiei” sau despre „o vară a suspendării justiţiei, (…) în care nu trebuie să ne mai luăm concediu şi să stăm să păzim justiţia”. În acelaşi timp, una dintre anchetele DNA ajungea chiar până la prim-ministrul în funcţie şi era aproape să provoace, în premieră, căderea guvernului şi destrămarea majorităţii parlamentare. (more…)

Parlamentul şi partidele

P

Dezgustul publicului pentru politică se resimte cel mai acut în dreptul parlamentului şi al partidelor. Cercetările sociologice le alocă invariabil cele mai joase cote de încredere printre instituţiile incluse în sondaje.

Parlamentul şi partidele sunt şi principalele ţinte în discursul public. Aproape fiecare proiect politic nou sau organizaţie civică încearcă să speculeze animozitatea publicului, practicând un discurs critic, uneori chiar violent, la adresa legislativului şi a partidelor vechi. Exemplele sunt prea multe pentru a mai fi nevoie de vreo enumerare. (more…)