Muzica electronică sublimează mediul post-industrial al civilizaţiei occidentale. În compoziţiile sale se regăsesc ecouri ale progresului tehnologic şi ale implicaţiilor sale prezente sau viitoare asupra existenţei umane. Aranjamentele muzicale redau cu fidelitate tensiunea care continuă să se acumuleze între om şi creaţiile sale materiale. Dinamica relaţiei dintre persoana umană şi maşină dobândeşte astfel o reprezentare artistică.
Muzica electronică rezonează parţial cu etosul timpului actual şi al spaţiului său de origine. Maşina instaurează diminuarea umanităţii într-o epocă orientată spre atingerea transcendenţei prin ştiinţă. Ierarhia firească se inversează pentru a reflecta superioritatea creaţiei artificiale în dauna celei naturale. Fiinţa umană este pe cale să devină o relicvă a trecutului, o etapă încheiată printre vârstele nesfârşite ale universului. (more…)