Tagreforma

Guvernul “ca afară”

G

Guvernul Cioloş a fost votat cu o majoritate confortabilă în Parlament, după audierile mai mult de formă din comisii (cu excepţia singulară a Cristinei Guseth). Nimic surprinzător din moment ce doar ALDE, MP şi NR au anunţat că se vor opune, alături de câţiva parlamentari izolaţi din celelalte partide, deşi componenţa cabinetului şi programul de guvernare au stârnit destule controverse pentru a fi privite cu mai multă circumspecţie.

Premierul a avut inspiraţia să elimine o parte dintre vulnerabilităţile Guvernului înaintea votului final, dar nu pentru că ar fi existat vreun risc ca noul cabinet să fie respins în Parlament. Dacian Cioloş a speculat mai degrabă oportunitatea de a demonstra receptivitate la reacţiile din spaţiul public, într-o măsură suficientă cât să-şi consolideze imaginea de reprezentant al „străzii” şi să-şi probeze angajamentul de deschidere faţă de societatea civilă. (more…)

Incolor, inodor, insipid

I

Preşedintele l-a nominalizat pe fostul comisar european Dacian Cioloş pentru funcţia de prim-ministru, nu înainte de a mima consultările cu partidele parlamentare, dar şi dialogul cu societatea civilă. Nimic surprinzător în alegerea lui Klaus Iohannis din moment ce ştirea circula de săptămâna trecută pe un site apropiat instituţiilor de la Bruxelles.

Preşedintele şi-a anunţat decizia în nota obişnuită, în cadrul unui discurs marcat de platitudinile care şi-au făcut loc în vocabularul oricărui politician român odată cu obligaţia de a-şi declara „vocaţia europeană” cu fiecare oportunitate. Mesajele transmise de Klaus Iohannis sunt previzibile şi din cauza frecvenţei cu care sunt reproduse în spaţiul public: partide fără corupţi, deschiderea competiţiei politice, întărirea statului de drept ş.a.m.d.. (more…)

Cercul vicios al guvernării

C

Am urmărit evenimentele de vineri din Parlament fără niciun fel de emoţii. Nu doar din cauza şanselor reduse ca moţiunea să fie votată, ci, mai ales, pentru că partidele din opoziţie nu sunt capabile să producă un executiv mai bun.

Numele vehiculate de presă arată că PNL se pregăteşte să-şi recicleze candidaţii obişnuiţi pentru ocuparea portofoliilor de miniştri într-un viitor guvern cu componenţă majoritar liberală. Aproape în dreptul fiecăruia putem menţiona diverse eşecuri instituţionale, dar şi diferite afilieri partinice de-a lungul carierei politice. Nu ne puteam aştepta, deci, nici de această dată la o schimbare fundamentală în actul legislativ sau de guvernare, din moment ce alternanţa la putere n-ar fi însemnat decât o nouă „rotaţie a cadrelor”. (more…)

Dezgustul de politică

D

Politica românească stârneşte tot mai puţin interesul publicului larg. Acesta este însă un fenomen caracteristic democraţiilor contemporane, nu doar României. Tendinţa de retragere a publicului din viaţa politică reprezintă un semnal de normalitate după secole întregi în care transformările politice, economice şi sociale au reclamat un nivel din ce în ce mai ridicat de participare populară.

Cercetările sociologice arată o preocupare tot mai scăzută din partea publicului pentru actualitatea politică. Mai trezesc interes doar anumite runde de alegi, scandalurile majore sau vreo arestare sonoră. De aici poate şi declinul presei scrise, retrasă în mediul online pentru a-şi reduce costurile în marja de supravieţuire. De aici şi audienţele mult inferioare ale televiziunilor de profil, dar şi obişnuitele probleme financiare care completează tabloul unei industrii falimentare. (more…)

Scandalul Rarinca – incursiune în culisele sistemului

S

Scandalul Rarinca devoalează atât problemele sistemului de justiţie, cât şi mentalitatea sectară a participanţilor la dezbaterea publică.

Nu trebuie să fii un critic înverşunat al campaniei anticorupţie pentru a observa că acest caz ridică semne de întrebare cu privire la activitatea instituţiilor din justiţie. Totul a pornit de la o plângere a preşedintei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu, în care o acuza de şantaj pe o fostă apropiată a acesteia, Mariana Rarinca. (more…)

Anticorupţia. Noua clasă politică (III)

A

Dispariţia actualei clase politice va face loc uneia mai bune – aceasta pare să fie aşteptarea dominantă în societatea românească. Corupţia este însă doar una dintre problemele politicienilor români şi poate nici măcar cea mai gravă. O clasă politică ce nu mai fură nu înseamnă automat o clasă politică mai bună.

Să ne gândim doar la primarii care se bucură în continuare de aprecierea comunităţilor, chiar şi după ce le-au fost descoperite ilegalităţile. În condiţiile incompetenţei crase a tagmei politico-administrative de după ‘89, corupţia edililor performanţi este trecută uneori cu vederea pe principiul „fură, dar face şi pentru comunitate”. (more…)

Anticorupţia. Controlul politic (I)

A

Campania împotriva corupţiei reprezintă de departe cea mai importantă temă din dezbaterea publică a ultimilor 10 ani. Pe măsură ce în vizorul procurorilor au intrat personaje asociate diferitelor zone de influenţă din politică sau din mediul de afaceri, opoziţia la adresa anchetelor anticorupţie a scăzut considerabil, atât în rândul elitelor cât şi al publicului larg. DNA şi ANI doboară record după record în sondajele de popularitate, în timp ce unele personalităţi, partide sau instituţii de presă şi-au schimbat radical poziţia începând cu ultimele luni ale lui 2014. (more…)