Laura Codruța Kovesi tinde să devină principala vulnerabilitate a instituției pe care o conduce și chiar a sistemului de justiție în ansamblu, în condițiile poziției centrale din cadrul eforturilor de combatere a corupției și ale mediatizării excesive a anchetelor DNA care vizează personalități publice. Verdictele nefavorabile din partea unor instanțe interne sau internaționale și gestionarea defectuoasă a unor scandaluri de presă declanșate pe fondul dezvăluirilor despre protocolul de colaborare cu SRI, superficialitatea unor dosare, conduita îndoielnică a unor procurori sau practicile abuzive tolerate de șefa DNA, relațiile apropiate cu personaje controversate sau acuzațiile de plagiat și obiecțiile științifice la adresa lucrării sale de doctorat decredibilizează campania anticorupție și expun instituțiile din justiție ingerințelor politice.
Îndepărtarea Laurei Codruța Kovesi de la conducerea DNA pare doar o chestiune de timp. Refuzul acesteia de a demisiona nu reprezintă altceva decât o amânare a unui deznodământ inevitabil. Menținerea sa în funcția de procuror-șef poate avea efecte nocive pentru întreg sistemul de justiție. Prestația Laurei Codruța Kovesi pe fondul scandalului ordonanței 13 a fost întâmpinată aproape în unanimitate cu comentarii critice. Excepțiile sunt tot mai puține și mai izolate.
Decizia de a declanșa o anchetă la adresa unor membri ai Guvernului pe baza unei plângeri inconsistente a reprezentat un punct de inflexiune în atitudinea multor susținători ai campaniei anticorupție din presă sau din societatea civilă. Verdictul CCR cu privire la conflictul juridic de natură constituțională a confirmat reacțiile de dezaprobare din spațiul public și a alimentat suspiciunile cu privire la conduita șefei DNA. Acțiunile sale continuă să furnizeze argumente adversarilor campaniei anticorupție și să încurajeze ingerințele politice în procesul de justiție. Reacția neinspirată la verificarea dispusă la începutul acestei săptămâni de ministrul de resort va constitui o probă suplimentară din rechizitoriul opozanților DNA.
Contextul actual ar fi fost favorabil desemnării unui nou procuror-șef al DNA. Clasa politică este încă sub impresia protestelor de amploare provocate de inițiativele Executivului de relaxare a legislației penale. Este de așteptat ca actuala coaliție guvernamentală să evite resuscitarea unui fenomen care reprezintă principala amenințare pentru stabilitatea și coeziunea majorității parlamentare. Pe de altă parte, prerogativa desemnării procurorilor-șefi aparține încă președintelui, teoretic un susținător al eforturilor de combatere a corupției. Situația s-ar putea schimba, însă, ca urmare a demersurilor lui Călin Popescu Tăriceanu privind modificarea procedurilor de numire. În consecință, amânarea acestui deznodământ riscă să genereze noi complicații în tentativa de a asigura continuitatea activității instituției.
Klaus Iohannis ar fi trebuit să preia inițiativa în această chestiune înainte ca dezvăluirile la adresa Laurei Codruța Kovesi să ajungă în punctul în care îndepărtarea sa să devină imperativă și să asistăm la o reeditare a scandalului Florian Coldea. Președintele ar fi avut, astfel, și oportunitatea de a elimina speculațiile cu privire la influența procurorului-șef DNA asupra sa și a unei secțiuni extinse din clasa politică sub presiunea anchetelor de corupție. Din păcate, Cotroceniul preferă să transmită noi mesaje de sprijin, poate nu întâmplător pe surse, prin care amână soluționarea crizei politice și alimentează suspiciunile cu privire la activitatea parchetelor.
Discreditarea DNA riscă să diminueze și disponibilitatea publicului de a susține independența sistemului de justiție prin participarea în alegeri sau la protestele de stradă. S-ar irosi, astfel, un factor esențial în eforturile de prezervare și de aprofundare a progreselor din justiție. Laura Codruța Kovesi trebuia ajutată să înțeleagă că a devenit o vulnerabilitate pentru instituția pe care o conduce și că prestația sa defectuoasă amenință continuitatea demersurilor de combatere a corupției. În caz contrar, președintele avea obligația să îi solicite public demisia și să identifice un înlocuitor capabil să impună standarde superioare în activitatea procurorilor pentru a remedia daunele de imagine și a restabili credibilitatea DNA.
