USB, demonizarea politicului și utopia tehnocratică

U

Principala revelație a alegerilor locale din 5 iunie a fost Uniunea Salvați Bucureștiul (USB). Nu doar Nicușor Dan, ci și ceilalți candidați ai partidului au obținut rezultate peste așteptări, Clotilde Armand fiind aproape de a-și adjudeca mandatul de primar al Sectorului 1. Rezultate apreciabile au avut și alte partide nou înființate, precum Pentru Iași sau Partidul Oamenilor Liberi (Târgu Mureș). Este de așteptat și de dorit ca succesul acestora să încurajeze apariția unor noi formațiuni locale în perspectiva scrutinului de peste 4 ani. Până atunci, însă, este interesant de urmărit efectul pe care fenomenul declanșat de simplificarea procedurilor de înscriere a partidelor îl va avea asupra alegerilor parlamentare din toamnă. USB a anunțat deja transformarea într-un partid național, Uniunea Salvați România, care va candida pentru Legislativ.

http://gty.im/125695784

Cum se explică succesul USB și în ce măsură poate fi replicat de alte formațiuni noi sunt întrebările la care vor încerca să răspundă consultanții și analiștii politici. Rețeta succesului USB nu este, însă, una care să poată fi reprodusă în timpul scurt rămas până la alegerile parlamentare. Asociația Salvați Bucureștiul, organizația pe baza căreia s-a format partidul, are în spate aproape un deceniu de activitate. Nicușor Dan, principalul vector de imagine al formațiunii (cel puțin până la ascensiunea lui Clotilde Armand), s-a remarcat în ultimii 10 ani ca cel mai dinamic activist civic din capitală. Popularitatea sa, transmisă și colaboratorilor din proiectul USB, are la bază activitatea în sprijinul unor cauze civice sau proiecte urbanistice de notorietate.

Succesul USB nu a fost construit peste noapte. Nicușor Dan este la a doua candidatură pentru Primăria capitalei. Chiar dacă alegerile locale din 2012 nu i-au adus un rezultat la fel de bun, reușind să termine, totuși, pe un onorabil loc 3, campania precedentă i-a oferit oportunitatea de a-și rezolva problema de notorietate și de a-și consolida imaginea de alternativă la candidații partidelor consacrate. Remarcându-se în postura de lider al societății civile bucureștene, candidatura lui Nicușor Dan era răspunsul natural la așteptările publicului de reformare a clasei politice. În cazul unor alegeri în două tururi, care ar fi asigurat o reprezentare mai corectă a preferințelor bucureștenilor, probabil că liderul USB ar fi fost astăzi primarul capitalei.

Nu este întâmplător că ceilalți doi candidați care s-au remarcat în alegerile locale, Andrei Postolache la Iași și Dan Mașca la Târgu Mureș, ambii la prima experiență de acest tip, au obținut mai puțin de jumătate, respectiv o treime din procentul lui Nicușor Dan. Nu este suficient să te propui ca alternativă la partidele consacrate pentru a câștiga sprijinul acelei secțiuni din societate care se pronunță pentru schimbarea clasei politice. Notorietatea și credibilitatea se construiesc în timp, prin implicare constantă în viața publică și prin candidaturi succesive la funcțiile urmărite. Ajungem astfel și la problema ridicată în titlul articolului, tentația formațiunilor noi de a demoniza politicul și de a refuza participarea la dezbaterea publică.

Unul dintre cele mai sugestive mesaje de campanie ale lui Nicușor Dan a fost ”să salvăm Bucureștiul de politicieni”. De altfel, întreaga sa campanie îi trădează optica distorsionată asupra regimului democratic, fundamentată în ideologia tehnocratică a elitei societății civile, sensibilă la ultimele tendințe din spațiul european. Politicianul este redus la postura de simplu administrator al unui sistem încă perfectibil, dar aflat într-o evoluție inconturnabilă spre progres. Marile probleme ale umanității au fost deja tranșate, rămâne doar ca soluțiile să fie aplicate de cei mai disciplinați membri ai ”comunității globale”, școliți în ideologia dominantă a secolului XXI.

Dincolo de antipatia la adresa clasei politice care îi face să renunțe la orice nuanțe în raportarea la partidele vechi, amprenta celor mai influente tendințe ideologice din spațiul european este evidentă în discursul și în acțiunea noului val de politicieni români. Tehnocrația este utopia vremurilor noastre, în mrejele căreia au căzut unele dintre cele mai performante minți ale contemporaneității. Dezvoltarea științifică și tehnologică și debarasarea de ”prejudecățile” trecutului reprezintă noile idealuri pentru realizarea Paradisului pământesc. Lipsa de conținut a politicii europene își găsește cauza în concepțiile la modă printre elite. Politica nu mai atrage personalități puternice, ancorate într-o tradiție doctrinară și capabile de reflecții filozofice autentice. Dezinteresul în creștere al cetățenilor pentru politică este urmarea previzibilă a diluării dezbaterilor publice. Specializarea discursului politic reprezintă un alt simptom al degradării vieții democratice prin efectul restrictiv la adresa participării publicului.

Reticența candidaților USB de a se implica în dezbaterea politică, confirmată și de episoade din trecut, vezi refuzul lui Nicușor Dan de a se pronunța pe marginea evenimentelor tensionate din vara lui 2012, nu mai pare atât de bizar odată evidențiate resorturile ideologice ale comportamentului acestora în spațiul public. Nu avem de-a face numai cu o strategie de diferențiere față de clasa politică. Unii dintre aceștia s-au recunoscut chiar nepregătiți pentru a se exprima pe teme majore de politică internă sau externă. Am reținut în acest sens câteva replici naive ale lui Nicușor Dan surprinse după conferința din seara alegerilor într-un documentar realizat de Vlad Ursulean (”suntem zero pe politică națională”, ”n-am nicio experiență” etc.), dar și refuzul repetat al noului star USB, Clotilde Armand de a-și asuma o orientare doctrinară și de a răspunde întrebărilor adresate de Dan Tapalagă într-un interviu acordat Hotnews.ro.

Mesaje similare am întâlnit și la Irina Onescu, noul primar al comunei Petriș, a cărei candidatură s-a bucurat, de asemenea, de un interes deosebit din partea presei: ”Nu mă interesează politica, însă îmi pasă de oameni”, ”Oamenii care trăiesc în Comuna Petriș (…) au avut curajul să aleagă independența în detrimentul politicului” etc.. Deficitul de pregătire nu justifică complet atitudinea noului val de politicieni. Vorbim, totuși, despre persoane trecute de prima tinerețe, cu instruire academică solidă și experiență profesională remarcabilă. Explicația rezidă, mai degrabă, în convingerile intime ale elitelor societății civile autohtone. Iar despre implicațiile acestor concepții în politică, ne putem face o impresie urmărind prestația Guvernului Cioloș. Este greu de identificat vreo realizare importantă a actualului cabinet, căruia i-a mai rămas foarte puțin timp la dispoziție să ne convingă de superioritatea soluției tehnocrate.

Candidații USR vor trebui să convingă la rândul lor că reprezintă o soluție și pentru noul Parlament, iar pentru a reuși acest lucru nu vor mai putea evita afirmarea unor opinii politice pe teme naționale sau internaționale care să le contureze un profil complet și în percepția electoratului.

Autor

Lucian Leca

Consultant politic cu experiență internațională specializat în noile tehnologii de comunicare

Adaugă comentariu