Opţiunea tehnocrată şi iresponsabilitatea legislativă

Ultimele săptămâni au consemnat adoptarea unor proiecte legislative contestate în spaţiul public, precum creşterea salariilor bugetarilor, introducerea pensiilor speciale pentru aleşi, interzicerea fumatului în spaţiile publice sau legea vânătorii. Nu este deloc întâmplător că iniţiativele au urmat instalării unui cabinet lipsit de responsabilitate politică, reprezentând şi o expresie a efectelor guvernării tehnocrate asupra regimului democratic.

Numeroşi comentatori s-au grăbit să aprecieze guvernarea Cioloş ca semn al maturizării democratice, iar receptivitatea clasei politice la adresa protestelor recente este invocată ca principal argument în sprijinul acestei afirmaţii. Opţiunea tehnocrată ascunde, însă, riscuri considerabile pentru calitatea sistemului reprezentativ, la fel şi tendinţa unor secţiuni importante din societate de a-şi susţine revendicările în stradă. Read More

Câteva gânduri despre proteste

Protestele de masă au devenit treptat şi în România un fenomen social cu implicaţii decisive asupra evoluţiilor politice. Ultimii ani au consemnat cel puţin trei astfel de momente în care câteva zeci de mii de persoane şi-au exprimat nemulţumirile în stradă la adresa anumitor aspecte ale politicii guvernamentale.

Contestările s-au extins de fiecare dată la clasa politică în ansamblu, determinând evoluţii puţin probabile într-un context normal, precum abandonarea unor proiecte în privinţa cărora exista un larg consens politic sau chiar destrămarea unor majorităţi parlamentare şi căderea guvernelor susţinute de acestea. Read More

Biserica, intelectualii şi comunicarea

Contestările la adresa Bisericii din contextul incidentului de la clubul Colectiv au dat naştere unor reacţii din interior referitoare la, printre altele, modul în care comunică Biserica, în urma cărora Patriarhia a decis înlocuirea purtătorului de cuvânt.

Surprinde, în primul rând, momentul ales pentru publicarea acestor reacţii. Orice specialist în comunicare ar fi descurajat astfel de critici din interiorul Bisericii într-un context în care se confruntă cu contestări din afară. Recomandările au venit, deci, de la persoane care ignoră până şi cele mai elementare reguli de comunicare, ceea ce ne obligă să punem în discuţie competenţa în domeniu a celor care le-au emis. Asta, bineînţeles, dacă intenţiile declarate sunt şi cele reale, şi anume de a proteja imaginea Bisericii. Read More