Opţiunea tehnocrată şi iresponsabilitatea legislativă

Ultimele săptămâni au consemnat adoptarea unor proiecte legislative contestate în spaţiul public, precum creşterea salariilor bugetarilor, introducerea pensiilor speciale pentru aleşi, interzicerea fumatului în spaţiile publice sau legea vânătorii. Nu este deloc întâmplător că iniţiativele au urmat instalării unui cabinet lipsit de responsabilitate politică, reprezentând şi o expresie a efectelor guvernării tehnocrate asupra regimului democratic.

Numeroşi comentatori s-au grăbit să aprecieze guvernarea Cioloş ca semn al maturizării democratice, iar receptivitatea clasei politice la adresa protestelor recente este invocată ca principal argument în sprijinul acestei afirmaţii. Opţiunea tehnocrată ascunde, însă, riscuri considerabile pentru calitatea sistemului reprezentativ, la fel şi tendinţa unor secţiuni importante din societate de a-şi susţine revendicările în stradă. Read More

Câteva gânduri despre proteste

Protestele de masă au devenit treptat şi în România un fenomen social cu implicaţii decisive asupra evoluţiilor politice. Ultimii ani au consemnat cel puţin trei astfel de momente în care câteva zeci de mii de persoane şi-au exprimat nemulţumirile în stradă la adresa anumitor aspecte ale politicii guvernamentale.

Contestările s-au extins de fiecare dată la clasa politică în ansamblu, determinând evoluţii puţin probabile într-un context normal, precum abandonarea unor proiecte în privinţa cărora exista un larg consens politic sau chiar destrămarea unor majorităţi parlamentare şi căderea guvernelor susţinute de acestea. Read More

Alarmismul justiţiarist

Ultimele zbateri ale actualei clase politice în strânsoarea anticorupţiei continuă să genereze reacţii incandescente.

S-a vorbit din nou, cu aceleaşi accente dramatice, despre o „campanie orchestrată împotriva justiţiei” sau despre „o vară a suspendării justiţiei, (…) în care nu trebuie să ne mai luăm concediu şi să stăm să păzim justiţia”. În acelaşi timp, una dintre anchetele DNA ajungea chiar până la prim-ministrul în funcţie şi era aproape să provoace, în premieră, căderea guvernului şi destrămarea majorităţii parlamentare. Read More

Conflictul în democraţie

S-a vorbit mult despre stilul fostului preşedinte de a face politică atât în timpul, cât şi după terminarea mandatelor sale. Traian Băsescu a fost acuzat că a împărţit România în două prin discursul său polarizant. Şi pe bună dreptate dacă ne gândim la retorica sa maniheistă sau la derapajele repetate de limbaj.

Reprezintă însă conflictul doar apanajul anumitor personaje politice sau este acesta inevitabil în cadrul sistemelor democratice? Pentru că, privind lucrurile din altă perspectivă, rămâne doar o diferenţă regretabilă de stil între perioada fostului şi cea a actualului preşedinte sau a predecesorilor acestora. Read More

De la tomberonul ucrainean la ghilotina franceză

Noi mostre de “viaţă democratică” oferite de ucraineni circulă în aceste zile pe internet. The Telegraph scrie:

„De la începutul lui septembrie aproape o duzină de parlamentari, consilieri locali şi alţi oficiali acuzaţi de fărădelegi au fost târâţi din birourile lor de găşti mascate în ceea ce a ajuns să se numească „Trash Bucket Challenge” (Provocarea găleţii cu gunoi).

Făptaşii – adesea membri ai grupului radical de dreapta Right Sector – spun că umilinţele publice sunt menite să pedepsească corupţia şi criminalitatea care au caracterizat regimul anterior.

Însă criticii averizează că atacurile sunt la un singur pas de justiţia gloatei şi linşaje publice.”

Read More