Tactica Guvernului pârjolit

Coaliția guvernamentală oferă o nouă reprezentație tragi-comică de amploarea episodului OUG 13. Liviu Dragnea își vrea Executivul înapoi de la cabinetul pe care l-a alcătuit și susținut ca lider al principalului partid de guvernământ. Semnalele unei rupturi între o parte din titularii portofoliilor ministeriale și conducerea centrală a PSD au abundat în ultimele săptămâni. Prin urmare, inițiativa liderului social-democrat de a provoca demisia sau demiterea membrilor cabinetului nu este cu totul surprinzătoare. Necunoscuta era, mai degrabă, dacă Liviu Dragnea se va rezuma la schimbarea unor miniștri sau va decide și înlocuirea premierului, pentru că zilele Guvernului în actuala formulă păreau oricum numărate.

Opoziția lui Sorin Grindeanu la planurile de modificare a compoziției Executivului a devenit explicită în momentul respingerii unei potențiale remanieri vehiculate de personaje din angrenajul liderului PSD. Era de așteptat ca Liviu Dragnea să nu se bucure de o cooperare deplină din partea premierului în acest demers. Conflictul latent dintre prim-ministru și conducerea PSD a erupt în ultimele zile pe fondul refuzului lui Sorin Grindeanu de a demisiona. Reacția lui Liviu Dragnea de a declanșa o evaluare devastatoare la adresa cabinetului generat de propriul partid a provocat o situație politică fără precedent în scurta istorie democratică a României. Miniștrii și-au depus mandatele, însă Sorin Grindeanu a refuzat să părăsească Palatul Victoria fără garanția că următorul premier va proveni dintre social-democrați.

Speculațiile cu privire la resorturile îndepărtării lui Sorin Grindeanu abundă pentru că motivația oficială a neîndeplinirii obiectivelor programului de guvernare este cu totul neconvingătoare. Miza reală a demiterii Executivului ar putea fi reprezentată de portofoliul Justiției. Primele nemulțumiri exprimate de liderii coaliției cu privire la activitatea Guvernului au vizat amânarea modificărilor la legislația penală sau menținerea conducerii parchetelor în urma evaluării ministrului de resort. De altfel, Sorin Grindeanu nu a negat această explicație în conferința de presă de miercuri seară. Premierul s-a prevalat și de introducerea neinspirată în raport a unei restanțe care viza dezvoltarea relațiilor economice cu Rusia cu scopul de a amplifica suspiciunile referitoare la presupusele mize ascunse ale lui Liviu Dragnea.

Apelul la asumarea comună a responsabilității pentru eșecul guvernării a reprezentat o altă replică adecvată a premierului, în condițiile în care Liviu Dragnea este artizanul cabinetului condus de Sorin Grindeanu. Prim-ministrul a punctat și prin invocarea insistentă a lui Darius Vâlcov, singurul autor cunoscut al raportului despre activitatea Guvernului, a cărui vulnerabilitate rezidă atât în dosarele de corupție, cât și în proveniența din alt partid. De altfel, Mihai Chirica, un alt critic vehement al lui Liviu Dragnea, sancționat pentru comentariile de pe fondul scandalului OUG 13, s-a grăbit să sublinieze că PSD a ajuns să fie condus de persoane venite din fostul PD în condițiile traseului similar urmat de actualul președinte social-democrat.

Cei doi mizează pe rezonanța pe care un asemenea mesaj o poate avea la baza formațiunii. Nu este întâmplător că premierul a invocat în repetate rânduri ”sutele de mii de membri ai PSD” care ar reprezenta ”forța reală a partidului”. În PSD se conturează un nucleu care ar putea contesta actuala conducere în cadrul unui viitor congres. Pe măsură ce numărul dizidenților crește pe fondul gestionării defectuoase a guvernării, practica excluderilor nu va mai reprezenta o opțiune viabilă. Din contră, abuzurile CExN vor amplifica opoziția din interiorul partidului. Dacă Sorin Grindeanu va încerca să-și alcătuiască un nou Guvern din care să facă parte și membri PSD, liniile de demarcație vor deveni mai clare, iar social-democrații nemulțumiți de actuala conducere se vor simți încurajați să-și manifeste dezaprobarea.

De cealaltă parte, liderii PSD sugerează aservirea premierului unor interese din afara partidului și încearcă să integreze demiterea Guvernului în conflictul mai amplu cu  ”sistemul” identificat ca ”binomul SRI-DNA”. Despre relația lui Sorin Grindeanu cu SRI s-a speculat încă de la nominalizarea ca premier. Deocamdată singurul argument în sprijinul acestei ipoteze este reprezentat de absolvirea unui curs al Academiei Naționale de Informații. Dacă listele de potențiali miniștri apărute în presă se confirmă, liderii coaliției guvernamentale ar putea invoca și prezența în cadrul viitorului cabinet Grindeanu a unor persoane asociate cercurilor de influență a serviciilor secrete. Determinantă va fi și atitudinea președintelui Klaus Iohannis. Sprijinul acestuia pentru o nouă formulă guvernamentală cu Sorin Grindeanu prim-ministru ar alimenta teoriile cu privire la un complot de preluare a Executivului de sub controlul PSD.

Liviu Dragnea se bazează pe coeziunea majorității parlamentare pentru a-și menține partidul la guvernare. Unanimitatea din CExN ar sugera că se bucură de o autoritate deplină în PSD. De asemenea, susținerea partenerilor de la ALDE pare, cel puțin deocamdată, certă. Miza accesului la resursele Guvernului ar putea reprezenta, însă, o tentație prea mare pentru unii dintre parlamentarii puterii. O eventuală desemnare a unui nou cabinet Grindeanu din partea președintelui Klaus Iohannis va fi, probabil, însoțită de dezertări din partidele guvernamentale. Scenariul formării unei noi majorități parlamentare pare, totuși, nerealist în acest moment.

Chiar dacă Liviu Dragnea va supraviețui acestei crize pe care el însuși a declanșat-o, efectele asupra autorității sale în partid și în cadrul coaliției de guvernare nu pot fi pozitive. Președintele PSD iese șifonat din confruntarea cu Sorin Grindeanu, indiferent care va fi deznodământul. Este de așteptat ca actuala criză să se reflecte negativ și în sondaje pentru liderul social-democrat. Liviu Dragnea a încercat să transmită prin fiecare apariție media că deține controlul asupra Guvernului pentru ca la numai șase luni după învestire să afirme contrariul. Observația este valabilă și în cazul reacțiilor cu privire la performanțele Executivului lăudate în urmă cu numai câteva săptămâni de președintele principalului partid de guvernare.

Inconsecvențele majore din discursul lui Liviu Dragnea îi provoacă un deficit de credibilitate în raport cu Sorin Grindeanu. Momentul demiterii Guvernului trebuia precedat de o schimbare graduală a mesajelor cu privire la prestația cabinetului. Contestările au venit, în schimb, la pachet cu celebrarea triumfalistă a celei mai mari creșteri economice din Uniunea Europeană. Discursul schizofrenic al lui Liviu Dragnea face ca pretextul îndepărtării lui Sorin Grindeanu să pară, mai degrabă, o simplă acoperire pentru intențiile reale ale președintelui PSD. Speculațiile cu privire la motivația retragerii sprijinului politic pentru actualul Guvern se vor amplifica și ar putea legitima pretențiile premierului de a rămâne la Palatul Victoria. De cealaltă parte, liderii coaliției vor miza la rândul lor pe suspiciunile cu privire la interesele din spatele prim-ministrului în tentativa de a-și credibiliza demersul, alimentând spirala conspiraționistă.