Primul președinte demis din istoria SUA?

Donald Trump se află în centrul unui nou scandal cu ecouri la nivel internațional. De această dată nu viitorul locatar al Casei Albe este cel care a provocat controversele, ci platforma americană Buzzfeed care a publicat un raport întocmit de un fost agent al serviciului britanic de informații externe MI6 despre presupusele legături ale lui Donald Trump cu regimul de la Kremlin. Autorul documentului susține că Rusia ar deține informații compromițătoare despre președintele ales al Statelor Unite și filmări cu acesta în ipostaze degradante care l-ar face vulnerabil unui eventual șantaj. Raportul întocmit de Christopher Steele, în prezent coproprietar al unei agenții private de securitate din Londra, la comanda adversarilor lui Donald Trump din campania electorală, atât republicani cât și democrați, a ajuns de câteva luni în atenția serviciilor americane, însă informațiile cuprinse în document nu au putut fi confirmate în urma verificărilor. Este posibil ca tocmai cele mai controversate dintre acestea să provină chiar dintr-o farsă.

Un rezumat al documentului a fost prezentat atât președintelui în funcție, Barack Obama, cât și lui Donald Trump de serviciile americane de informații ca anexă la raportul despre implicarea Rusiei în alegerile prezidențiale din Statele Unite. Primele informații apărute în presă despre ancheta lui Christopher Steele au fost publicate în apropierea scrutinului prezidențial de revista americană Mother Jones, iar CNN a relatat în premieră zilele trecute despre rezumatul prezentat celor doi președinți, însă jurnaliștii de la Buzzfeed sunt cei care au generat scandalul printr-o abatere flagrantă de la normele deontologice, publicând raportul integral fără să confirme în prealabil informațiile. Președintele ales a dezmințit categoric afirmațiile din document. În colimatorul lui Donald Trump au intrat nu numai publicațiile care au relatat despre raport, ci și serviciile secrete americane, însă acuzațiile viitorului locatar de la Casa Albă, potrivit căruia documentul ar fi ajuns pe filiera acestora în posesia presei, au fost respinse la fel de categoric de James Clapper, directorul Comunității de informații.

Speculațiile cu privire la relațiile dintre Donald Trump sau persoane cu poziții influente din anturajul său și regimul de la Kremlin au reprezentat o constantă pe parcursul campaniei electorale. Cel care avea să câștige mandatul prezidențial nu și-a ascuns încă din alegerile preliminare simpatia pentru liderul de la Moscova. De partea cealaltă, declarațiile favorabile ale lui Vladimir Putin la adresa candidaturii lui Donald Trump au părut să confirme ipoteza unei înțelegeri între cei doi. Această percepție a fost accentuată și de pozițiile deloc convenționale ale lui Donald Trump pe marginea unor dosare cu implicații majore pentru scena politică internațională care i-au adus critici vehemente mai ales din rândul colegilor de partid. Contestarea intervenției militare din Irak sau susținerea unei colaborări cu Rusia pentru combaterea terorismului în Orientul Mijlociu au generat reacții de dezaprobare din partea leadership-ului partidului și a contracandidaților republicani la învestitura pentru alegerile prezidențiale.

Suspiciunile au fost amplificate și de prezența în staff-ul său de campanie a lobby-istului și consultantului politic Paul Manafort, forțat să demisioneze în urma informațiilor despre legăturile cu fostul președinte ucrainian, Viktor Ianukovici, la dezvăluirea cărora se pare că ar fi contribuit și actualul regim de la Kiev. Însă cel mai important argument în sprijinul acestor teorii este reprezentat de atacurile cibernetice care au vizat colaboratori ai contracandidatului democrat și care, potrivit serviciilor secrete americane, ar fi fost comandate de la Kremlin.

Dezvăluirile hackerilor despre modul necorespunzător în care Hillary Clinton a administrat, ca secretar de stat în administrația Obama, o serie de informații cu caracter confidențial au generat un scandal de amploare care s-a încheiat cu o anchetă a autorităților americane și care a influențat rezultatul alegerilor din 8 noiembrie prin accentuarea percepției de corupție la adresa celei care a fost considerată reprezentantul establishment-ului în competiția prezidențială.

Concluziile serviciilor americane de informații cu privire la atacurile cibernetice au fost întâmpinate totuși cu rezerve de comentatori avizați precum Philip Giraldi care consideră că secțiunile din raport care au fost date publicității nu prezintă dovezi incontestabile ale implicării regimului de la Moscova. De asemenea, rezultatele cercetărilor au fost aprobate cu oarecare întârziere de Donald Trump, nu înainte de a critica sancțiunile diplomatice dispuse de administrația Obama, la care Kremlinul a amânat o ripostă până la numirea în funcție a noului președinte.

Vociferările au continuat și pe fondul nominalizării lui Rex Tillerson pentru funcția de secretar de stat. Fostul CEO al ExxonMobil este contestat la rândul său pentru relațiile apropiate cu Vladimir Putin. Audierea în fața Senatului a mai risipit din suspiciunile opozanților, însă numeroși comentatori anticipează că numirea acestuia ar putea fi blocată pe aceleași considerente de Marco Rubio, unul dintre principalii adversari ai lui Donald Trump din alegerile preliminare și unul dintre cei mai vehemenți susținători ai unei politicii agresive a Statelor Unite față de Rusia.

Speculațiile cu privire la legăturile dintre Donald Trump și regimul lui Vladimir Putin riscă să restaureze pe deplin atmosfera Războiului Rece în spațiul public american după inițiativa eșuată a administrației Obama de a reseta relațiile dintre cele două state și tensiunile acumulate pe fondul conflictului ucrainian sau sirian. Fiecare decizie de politică externă a administrației Trump va fi chestionată din perspectiva avantajelor și dezavantajelor pentru Rusia. Obsesia elitelor pentru influența rusă asupra factorilor de decizie din Statele Unite s-ar putea transfera cu timpul și la nivelul societății.

O diminuare consistentă a popularității lui Donald Trump ar putea încuraja chiar demararea procedurilor de demitere a președintelui. Presa americană a început deja să evalueze posibilitatea unui asemenea demers. Cunoscând antipatia congresmanilor pentru outsider-ul Donald Trump ne putem aștepta ca aceștia să speculeze o eventuală oportunitate de a-l înlătura de la Casa Albă înaintea expirării mandatului cu daune electorale reduse, cu atât mai mult dacă vreuna dintre suspiciunile despre legăturile sale cu regimul Putin va fi confirmată. În cazul în care se va ajunge la această situație, ar fi de așteptat și ca Donald Trump să nu urmeze exemplul lui Richard Nixon, care a demisionat înaintea finalizării procedurilor de demitere inițiate după declanșarea scandalului Watergate, și să ajungă primul președinte demis din istoria Statelor Unite.