Alternativa Ted Cruz – între conspiraţionism islamofob şi neoconservatorism

În presa americană au apărut la sfârşitul săptămânii trecute câteva nume reprezentative din echipa de politică externă a candidatului Ted Cruz. Opţiunile celui de-al doilea mai bine poziţionat aspirant la învestitura republicană sunt cel puţin discutabile. Echipa de consilieri reprezintă o combinaţie dubioasă între naţionalişti conspiraţionişti şi islamofobi şi neoconservatori. Alternativa la Donald Trump se prefigurează, astfel, şi mai puţin frecventabilă. Perspectivele oricum pesimiste cu privire la politica externă americană după alegerile prezidenţiale devin şi mai îngrijorătoare în lumina revelaţiilor despre unul dintre favoriţii cursei pentru Casa Albă.

Read More

Retragerea Rusiei din Siria. Misiune îndeplinită

Decizia Kremlinului de a-şi retrage armata din Siria la numai o jumătate de an după implicarea în războiul dintre regimul prieten condus de Bashar al-Assad, grupările rebele susţinute de occidentali şi organizaţiile teroriste active în această zonă a luat prin suprindere majoritatea comentatorilor. Cei mai mulţi dintre analiştii de profil mizau pe o prezenţă militară mai îndelungată, anticipau complicaţii suplimentare în perspectiva unei rezoluţii a conflictului şi invocau necesitatea ca Rusia să fie constrânsă să îşi restrângă implicarea. Obiectivele limitate ale intervenţiei, evoluţia favorabilă a conflictului şi capacitatea redusă a statului rus de a-şi proiecta puterea militară în afara sferei tradiţionale de influenţă explică decizia precaută adoptată de administraţia Putin ca urmare a armistiţiului dintre armata siriană şi adversarii regimului alawit.

Read More

Cum a pierdut Rand Paul învestitura republicană

În condiţiile unui context favorabil şi unei competiţii electorale dominate de contestări la adresa status quo-ului, candidatura lui Rand Paul, singurul aspirant în cursa pentru Casa Albă care putea reprezenta o alternativă reală la candidaţii establishment-ului, a trecut mai degrabă neobservată. Rezultatele mediocre din debutul alegerilor primare l-au condus spre o retragere prematură. Campania sa nu a reuşit nici măcar să lase o amprentă puternică asupra dezbaterii electorale. Cum a ajuns, însă, în această situaţie unul dintre candidaţii cotaţi nu demult cu şanse considerabile? Read More

Sistemul nostru, establishment-ul lor

Poate cel mai întâlnit termen în comentariile pe marginea alegerilor primare din Statele Unite este cel de establishment. Analiştii îl invocă cu regularitate în încercarea de a interpreta rezultatele suprinzătoare ale candidaţilor republicani sau democraţi. Apartenenţa sau opoziţia la establishment pare să reprezinte criteriul definitoriu în actuala campanie pentru nominalizarea la prezidenţiale. Dar ce înseamnă acesta şi în ce măsură putem identifica un corespondent în dezbaterea politică autohtonă? Read More

SRI, următoarea ţintă a campaniei anticorupţie?

Decizia Curţii Constituţionale cu privire la implicarea SRI în supravegherea tehnică pe parcursul instrucției penale ar putea contribui la formalizarea despărţirii DNA de principalul său colaborator în campania anticorupţie.

Parteneriatul dintre DNA şi SRI în dosarele de corupţie rămâne un permanent subiect de controverse. Argumentul principal al criticilor „binomului” vizează superficialitatea cadrului legislativ în care se desfăşoară colaborarea dintre cele două instituţii. Participarea serviciului de informaţii în anchete are la bază o decizie a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării care include corupţia printre ameninţările la adresa siguranţei naţionale. Reglementarea deficitară a parteneriatului dintre DNA şi SRI este vizată şi de hotărârea recentă a judecătorilor CCR. Read More

Ce s-a ales de reforma electorală

Co-preşedintele PNL Vasile Blaga s-a arătat deranjat de pledoaria recentă a ministrului Justiţiei, Raluca Prună, în favoarea scăderii pragului electoral pentru formaţiunile politice care participă la alegeri. Nimic surprinzător având în vedere că partidele tradiţionale, printre care şi cel condus de Vasile Blaga, sunt creatoarele şi principalele beneficiare ale actualelor aranjamente electorale. Aşa cum era de aşteptat, şi reacţia preşedintelui PSD, Liviu Dragnea, s-a înscris în aceeaşi logică a restricţionării competiţiei politice prin menţinerea condiţionărilor legislative. Read More

Paradoxalul Donald Trump – produs sau contestatar al establishment-ului?

Răspunsul la întrebarea din titlu ar putea fi ambele. Donald Trump este produsul de ultimă generaţie al sistemului politico-mediatic american. Ascensiunea sa este sinonimă cu inaugurarea ultimului stadiu de degradare a democraţiilor occidentale. Majoritatea comentatorilor de peste ocean va continua să-şi manifeste stupoarea în faţa succeselor aspirantului la preşedinţie atât timp cât va refuza să înţeleagă că această candidatură reprezintă o consecinţă a evoluţiilor sistemice. Confuzia este alimentată de postura paradoxală a candidatului republican, a cărui campanie se profilează ca o contestare a establishment-ului din care provine. Read More

Reforma Uniunii Europene se amână

Farsa negocierilor dintre Marea Britanie şi Uniunea Europeană s-a încheiat cu un acord previzibil care nu aduce nicio modificare substanţială în dinamica proiectului comunitar. Premierul britanic a obţinut ce şi-a dorit de la omologii de pe continent, un pretext pentru menţinerea în interiorul construcţiei europene. Liderii statelor membre au părăsit Bruxelles-ul mulţumiţi de rezultatul negocierilor, însă David Cameron şi-a propus prea puţin în comparaţie cu revendicările taberei eurosceptice şi cu angajamentele din campania electorală pentru ca acordul să fie privit ca un succes şi în plan intern. Read More

Discreditarea lui Klaus Iohannis. Cine câştigă?

Derapajele preşedintelui ameninţă şansele PNL în competiţiile electorale de la mijlocul şi sfârşitul anului.

Declaraţiile lui Klaus Iohannis cu privire la situaţia televiziunii lui Dan Voiculescu nu ar trebui să surprindă niciun observator atent al scenei politice. Fostul primar al Sibiului s-a afirmat în politica naţională după propunerea sa ca premier de către PSD, PNL şi PC, colaborare politică ce anticipa formarea alianţei USL. Solidaritatea sa cu televiziunea care l-a susţinut în acel moment era previzibilă, în condiţiile în care Klaus Iohannis nu a părăsit niciodată zona de influenţă a patronului acesteia. Semnale în acest sens au apărut odată cu asumarea mandatului de preşedinte, primele controverse fiind provocate de alegerea unor consilieri apropiaţi de aceleaşi cercuri. Read More

Politica externă americană după alegerile prezidenţiale

Donald Trump şi-a reluat criticile la adresa deciziilor de politică externă ale administraţiilor Bush jr în cadrul ultimei dezbateri a candidaţilor republicani pentru nominalizarea la alegerile prezidenţiale. Acesta a contestat intervenţia din Irak desfăşurată sub pretextul implicării lui Saddam Hussein în atentatele teroriste din 11 septembrie 2001 şi a denunţat acuzaţiile false privind armele de distrugere în masă ale regimului baathist. Nu sunt nici singurele „evadări din rând” ale candidatului republican în dezbaterile pe politică externă, acesta criticând şi intervenţia din Libia sau susţinând o rezolvare a conflictului din Siria în parteneriat cu puterile regionale. Read More

Defăimarea unei clase politice

Legea defăimării este reprezentativă pentru superficialitatea cu care se desfăşoară procesul legislativ în România.

Proiectul de lege a fost întâmpinat cu critici la unison din partea presei şi a societăţii civile. Sprijinul de care s-a bucurat iniţial în Senat pare să fie de domeniul trecutului în condiţiile opoziţiei vocale din spaţiul public. Parlamentul urmează cel mai probabil să respingă proiectul susţinut de preşedintele PSD. Chiar dacă situaţia va fi remediată în urma reacţiei publice nu ar trebui totuşi neglijate resorturile politice şi ideologice care au dus la promovarea unui asemenea proiect. Read More

Brexit şi farsa negocierilor

Ce poziţie ar trebui să adopte România în privinţa negocierilor dintre Marea Britanie şi Uniunea Europeană este întrebarea la care încearcă să răspundă Horaţiu Pepine într-un articol recent (Brexit şi emigraţia românească).

Editorialistul Deutsche Welle scrie că „disidența britanică pare să fie până acum singura propunere serioasă de revizuire a mecanismelor actuale și de reașezare a Uniunii pe un temei mai solid și, totodată, mai democratic”, iar ţările de talia României ar trebui să aibă „cel mai mare interes ca mecanismele din interiorul Uniunii să fie cât mai democratice (adică receptive la vocile celor mici)”. Read More

Politicianul – agent de vânzări

Poate cel mai semnificativ moment al dezbaterii recente a candidaţilor republicani pentru alegerile prezidenţiale din Statele Unite a fost reprezentat de polemica pe tema imigraţiei, revelator atât pentru evaluarea consecvenţei participanţilor în activitatea politică trecută sau prezentă, cât şi pentru înţelegerea transformărilor de mentalitate suferite de politicianul occidental în ultimele decenii.

Imigraţia reprezintă o temă recurentă în campaniile pentru alegerile prezidenţiale din Statele Unite. Interesul publicului american pentru acest subiect, explicabil datorită implicaţiilor economice, a fost amplificat în ultimii ani şi de ameninţările teroriste domestice, deliberat exagerate de către elitele politice şi mediatice cu scopul de a justifica intervenţiile militare externe, suplimentarea fondurilor destinate apărării şi serviciilor de informaţii sau iniţiativele legislative care restricţionează libertăţile civile. Read More

Hristos Se naşte, slăviţi-L!

„Spun cei ce tâlcuiesc mistic cuvintele dumnezeieşti şi le cinstesc precum se cuvine prin contemplaţii mai înalte, că omul a fost făcut la început după chipul lui Dumnezeu ca să se nască cu voinţa din Duh şi să primească asemănarea adaosă lui prin păzirea poruncii dumnezeieşti – aceasta ca să fie acelaşi om făptură a lui Dumnezeu după fire şi fiu al lui Dumnezeu şi dumnezeu prin Duh după har. Căci nu era cu putinţă ca omul creat să se arate altfel fiu al lui Dumnezeu şi dumnezeu prin îndumnezeirea din har, dacă nu se năştea mai înainte cu voinţa din Duh, datorită puterii de-sine-mişcătoare şi liberă aflată în el prin fire. Read More

Opţiunea tehnocrată şi iresponsabilitatea legislativă

Ultimele săptămâni au consemnat adoptarea unor proiecte legislative contestate în spaţiul public, precum creşterea salariilor bugetarilor, introducerea pensiilor speciale pentru aleşi, interzicerea fumatului în spaţiile publice sau legea vânătorii. Nu este deloc întâmplător că iniţiativele au urmat instalării unui cabinet lipsit de responsabilitate politică, reprezentând şi o expresie a efectelor guvernării tehnocrate asupra regimului democratic.

Numeroşi comentatori s-au grăbit să aprecieze guvernarea Cioloş ca semn al maturizării democratice, iar receptivitatea clasei politice la adresa protestelor recente este invocată ca principal argument în sprijinul acestei afirmaţii. Opţiunea tehnocrată ascunde, însă, riscuri considerabile pentru calitatea sistemului reprezentativ, la fel şi tendinţa unor secţiuni importante din societate de a-şi susţine revendicările în stradă. Read More