Ultimele articole

Să-i lăsăm să vorbească

Comentariatul autohton s-a grăbit să condamne declarațiile Oanei Bogdan, nu atât din perspectiva ideilor exprimate, cât a gestului în sine de a-și enunța opinia pe marginea unui subiect delicat pentru societățile post-comuniste, regimul proprietății private, într-o manieră dăunătoare pentru scorul electoral al formațiunii din care face parte. Valul reacțiilor critice are potențialul de a inhiba o clasă politică oricum reticientă să participe la dezbaterile ideologice din spațiul public, cu atât mai puțin să le inițieze. Lipsa de fundamentare doctrinară a discursului politic rămâne o carență majoră a dezbaterii publice, întreținută de compromiterea standardelor de coerență ideologică aplicate protagoniștilor scenei mediatice. (more…)

Ingerința justiției în politică și invers

Mecanismele decizionale din culisele organismelor comunitare se bucură în premieră de atenție mediatică în spațiul autohton. Românii descoperă latura obscură a Uniunii Europene pe fondul înființării unei instituții controversate. Evoluția procesului demantelează competiția de influență din subteranele construcției europene. Proiectul unui parchet general reflectă viziunea cancelariilor cu agendă integraționistă, contrar tendințelor eurosceptice tot mai prezente în rândul votanților de pe continent. Reticiența statelor membre care au preferat să nu se alăture demersului este justificată și de suspiciunile cu privire la instrumentalizarea politică a dosarelor. Posibila numire la conducerea instituției a unui candidat acuzat de fapte similare nu face decât să alimenteze scepticismul guvernărilor opozante. (more…)

Kovesi la Bruxelles – temă de campanie pentru eurosceptici

Selectarea Laurei Codruța Kovesi printre candidații la funcția de procuror general european reprezintă, pe de o parte, rezultatul campaniei de relații publice din presa occidentală ce a însoțit mandatele sale la conducerea DNA și, pe de altă parte, o mutare politică a establishment-ului bruxellez împotriva guvernului de la București după modelul realegerii lui Donald Tusk ca președinte al Consiliului European în ciuda opoziției regimului polonez. O potențială numire a fostei șefe DNA la conducerea Parchetului Uniunii Europene n-ar face decât să evidențieze din nou mecanismele viciate de ascensiune la vârful instituțiilor comunitare. (more…)

Alianța USR-PLUS. Recunoașterea eșecului

Decizia liderului PLUS de a constitui o alianță cu USR pentru alegerile din 2019 și 2020 reprezintă o recunoaștere a eșecului planurilor sale inițiale, în măsura în care putem vorbi despre o strategie coerentă la originea angajamentului său în politică. Dacian Cioloș a debutat cu proiectul fantasmagoric de coagulare a opoziției sub umbrela Platformei 100, a continuat cu Mișcarea România Împreună ca formațiune centristă adresată întregului spectru ideologic și sfârșește prin a se agăța de alianța cu un partid de nișă ca ultimă soluție pentru evitarea unui rezultat compromițător la europarlamentare. Fostul comisar se vede constrâns să-și recalibreze pretențiile deplasate la evoluția deloc favorabilă a inițiativelor sale politice. (more…)

Când mijloacele discreditează scopul

Dezbaterea politică autohtonă continuă să genereze periodic mostre de gândire totalitaristă, emise cu precădere în perioada recentă din sfera formațiunilor cu agendă reformistă. Derapajele repetate ale reprezentanților actualei opoziții le compromit pretențiile de a milita pentru eliminarea vestigiilor regimurilor autoritariste din moment ce își manifestă constant impulsul de a resuscita demonii trecutului. Este și cazul intervențiilor surescitate ale lui Andrei Caramitru, proaspăt membru al unui partid recunoscut pentru discursul agresiv și manifestările contondente prin care își aduce o contribuție regretabilă la degradarea suplimentară a dialogului public. Propunerile sale extreme reprezintă continuarea logică a incidentelor scandaloase provocate de contingentele din Parlament sau din stradă ale respectivei formațiuni. (more…)

Unde ne sunt euroscepticii

România traversează, pe fondul președinției rotative, una dintre rarele perioade în care temele europene se bucură de atenție în media. Însă nu și de o dezbatere propriu-zisă care ar presupune cel puțin exprimarea unor puncte de vedere divergente. Consensul favorabil la adresa cursului Uniunii Europene denotă letargia actorilor publici în raportarea la evoluțiile de nivel supranațional. România își menține reticiența de a se poziționa tranșant în dezbaterile europene, asumându-și o neutralitate sterilă ce denotă mai degrabă inconsistență decât pretinsa moderație. Prestația autorităților de la București la conducerea instituțiilor comunitare se anunță în aceeași măsură de irelevantă ca activitatea reprezentanților autohtoni la Bruxelles. Așteptările pesimiste sunt cu atât mai îndreptățite dacă luăm în considerare și distribuția ineptă de la vârful statului sau falia dintre putere și opoziție. (more…)

Cine se joacă cu focul

Mișcarea „vestelor galbene” a fost întâmpinată cu perplexitate în spațiul mediatic occidental. Obișnuit să glorifice protestele de masă ca forma supremă de exprimare democratică, comentariatul mainstream s-a poziționat ezitant la adresa manifestațiilor împotriva uneia dintre redutele establishment-ului, administrația Macron, și în reacție la un demers cu pretinse motivații ecologiste derivate tocmai din agenda progresistă. O simplă comparație între tonalitățile relatărilor de presă relevă dubla măsură în raportarea la fenomene de natură similară pe criteriul orientării politice. De altfel, chiar media progresistă a cultivat mentalitățile a căror expresie o reprezintă și mișcările recente din Franța prin incitarea permanentă la revoltă împotriva normelor sociale și stimularea protestelor ca instrument de impunere a propriei agende. Prelungirea manifestațiilor dincolo de atingerea obiectivului principal reflectă apetitul ridicat pentru ieșirea în stradă indus de o filozofie a indignării diseminată în societățile occidentale de agitatori cu expunerea mediatică disproporționată. (more…)

Servitutea ideologică și excrescențele sale politice

Ca parte a procesului de conformare voluntară la tendințele din spațiul vestic, presa autohtonă caută să încadreze dezbaterea publică în contururile trasate de comentariatul mainstream occidental, alăturând guvernarea PSD-ALDE unui curent iliberal ce ar fi cuprins statele apusene și ar fi propulsat administrații controversate precum cea ungară, poloneză sau americană, bineînțeles cu implicarea suspectului de serviciu, Rusia. Publicațiile vestice abundă în investigații menite a releva presupusele conexiuni dintre regimurile amintite, fie că este vorba despre simple afinități ideologice sau chiar despre coluziuni cu potențiale implicații penale. (more…)

Cu prezidențiabilii la DNA

Călin Popescu Tăriceanu ajunge din nou protagonistul unui dosar DNA în contextul profilării sale ca potențial candidat unic al partidelor din coaliția guvernamentală la alegerile prezidențiale. Candidatura liderului ALDE cu sprijinul PSD se contura drept soluția frecventabilă pe fondul impopularității lui Liviu Dragnea și al vulnerabilității sale ridicate la anchetele de corupție, dar și al conflictelor intestine care au scos din calcule alți social-democrați cu potențial electoral superior actualului președinte al principalei formațiuni guvernamentale. (more…)

Conservatorii și nevoia de reprezentare politică

Invalidarea referendumului a fost întâmpinată cu apeluri la mobilizarea politică a susținătorilor inițiativei. De altfel, lipsa unui partid cu orientare conservatoare se numără printre cauzele principale ale eșecului. Alegerile pot fi câștigate numai prin recursul la strategii și tactici specifice. Referendumurile nu fac excepție. În țările cu tradiție democratică îndelungată, consultările populare angrenează segmente extinse din societate, responsabilitatea pentru mobilizarea electoratului revenind în primul rând organizațiilor politice. Chiar și atunci când delimitarea taberelor nu reflectă configurația partinică, iar formațiunile evită să-și asume o poziționare explicită, implicarea politicienilor, militanților sau consultanților este determinantă prin transferul de experiență și importul de practici. Prin urmare, ce a lipsit referendumului din 6-7 octombrie pentru un deznodământ de succes a fost tocmai aportul „profesioniștilor” în competiții electorale. Campaniile anemice de la nivel central, secondate de inițiativele solitare din teritoriu s-au dovedit insuficiente pentru a mobiliza la vot procentul necesar validării rezultatului, deși propunerea de modificare a Constituției a reflectat convingerile unei majorități largi din populație. (more…)

Deziluzia referendumului. O nouă probă de infantilism democratic

Societatea românească a picat din nou testul de maturitate politică. Invalidarea referendumului din 6-7 octombrie demantelează percepția de consolidare a mecanismelor democratice indusă chiar de succesul incipient al inițiativelor cetățenești de modificare a Constituției. Absenteismul rămâne o constantă a proceselor electorale, particularitatea recentei consultări populare fiind reprezentată de vulnerabilitatea în creștere a votanților la propagandă. În consecință, un demers ce reflectă convingerile unei majorități largi din societate eșuează de o manieră deplorabilă ca victimă a manipulărilor grosolane din spațiul public. (more…)

Cum am ajuns să vorbim despre Roexit în contextul referendumului

Cea mai recentă manipulare din seria propagandei antireferendum invocă nici mai mult nici mai puțin decât spectrul ieșirii din Uniunea Europeană. Intenția transparentă de a specula favorabilitatea publicului în privința apartenenței la blocul comunitar este reprezentativă pentru strategia reprobabilă a taberei opozante de a boicota o consultare populară. Disputele politice sunt instrumentalizate în tentativa de a portretiza inițiativa ca opusă „valorilor europene” deși, chiar dacă elita continentală pare să favorizeze reformarea instituției căsătoriei pentru a include și cuplurile de homosexuali, reglementarea mariajului rămâne o prerogativă a statelor membre, dintre care numai o minoritate a renunțat la definiția clasică. În plus, România nu ar fi nici pe departe singura țară europeană care o consemnează în legea fundamentală. În ciuda percepției induse de media progresiste, România nu riscă niciun fel de repercusiuni pentru organizarea referendumului, cu atât mai puțin să-și piardă statutul de membru. Chiar și în absența unei formulări explicite a ipotezei, sincronizarea campaniei electorale cu discuțiile din Parlamentul European privind reformele din sistemul național de Justiție a fost suficientă pentru a provoca o suprapunere de mesaje ce se intenționează a facilita tacticile de anexare a unor teme secundare la dezbaterea principală. (more…)