Kovesi la Bruxelles – temă de campanie pentru eurosceptici

Selectarea Laurei Codruța Kovesi printre candidații la funcția de procuror general european reprezintă, pe de o parte, rezultatul campaniei de relații publice din presa occidentală ce a însoțit mandatele sale la conducerea DNA și, pe de altă parte, o mutare politică a establishment-ului bruxellez împotriva guvernului de la București după modelul realegerii lui Donald Tusk ca președinte al Consiliului European în ciuda opoziției regimului polonez. O potențială numire a fostei șefe DNA la conducerea Parchetului Uniunii Europene n-ar face decât să evidențieze din nou mecanismele viciate de ascensiune la vârful instituțiilor comunitare.

Andreea Alexandru / Mediafax Foto

Prestația Laurei Codruța Kovesi în mandatele de procuror-șef al direcției anticorupție sau procuror general al României ar recomanda-o, din contră, pentru un final prematur de carieră în sistemul judiciar și în niciun caz pentru o eventuală promovare la Bruxelles. Candidatura sa demonstrează încă o dată că interesele puterilor vestice primează în dauna probității morale și deontologice în procesul de selecție a conducerilor organismelor Uniunii Europene.

Decidenții bruxellezi par tentați să ignore episoadele controversate din biografia Laurei Codruța Kovesi ca urmare a unei strategii de imagine prin care mizează să atragă capital electoral pentru formațiunile mainstream în perspectiva alegerilor europarlamentare de la mijlocul anului. Mișcarea se poate dovedi, însă, nocivă pentru inițiatori dacă partidele eurosceptice vor identifica oportunitatea de a transfera la Bruxelles scandalurile în care este implicată fosta șefă a parchetului anticorupție în plan intern. De asemenea, evoluția dosarului în care figurează ca suspect ar putea conduce la situația bizară ca însuși procurorul general european să fie judecat pentru corupție, periclitând credibilitatea instituției chiar de la înființare.

Asocierea cu Laura Codruța Kovesi comportă riscuri ce depășesc orice potențiale beneficii rezultate din exploatarea imaginii sale de combatantă împotriva corupției publice. Greșeala comisă de partidele de opoziție este pe punctul de a fi repetată și de familiile politice din care fac parte la nivel continental prin susținerea acordată unui personaj cu vulnerabilități flagrante. Este de așteptat ca seria compromițătoare a dezvăluirilor să continue pe fondul anchetelor care vizează activitatea sa la conducerea parchetelor. Doar lipsa de credibilitatea a detractorilor a prevenit o prăbușire completă a cotei sale de popularitate. De altfel, prezența redusă la manifestațiile de sprijin evidențiază scepticismul publicului la adresa fostei șefe DNA, susținută numai de nucleul radicalizat al protestatarilor și defazații lideri ai opoziției.

Candidatura Laurei Codruța Kovesi este avantajată și de proveninența dintr-un stat membru cu importanță redusă în UE. Așa cum se obișnuiește în organizațiile internaționale, conducerea organismelor componente revine adeseori unor reprezentanți ai statelor din plan secundar ca soluție de compromis în negocierile dintre administrațiile dominante în ecuația puterii. În plus, dezvăluirile recurente din culisele campaniei anticorupție demonstrează că Laura Codruța Kovesi bifează alte două criterii informale pentru alocarea pe poziții cheie în angrenajul european: docilitatea în fața reprezentanților celor mai influente cancelarii occidentale, reliefată de parcursul suspect al unor dosare cu implicații externe, și vulnerabilitatea la șantaj cauzată de anturarea cu personaje controversate sau grupuri de interese constituite la intersecția dintre serviciile de informații, mediul de afaceri și politică.

Faptul că o asemenea candidatură este până și luată în considerare pentru ocuparea unei funcții de conducere în cadrul organismelor comunitare ar trebui să amplifice recenta infuzie de realism din societățile europene. Deși formațiunile eurosceptice avansează constant în preferințele electoratului continental, prefigurând succese importante la alegerile din mai care ar putea determina o reconfigurare ideologică a Parlamentului European, scena politică autohtonă se dovedește în continuare incapabilă să genereze un proiect de factură similară menit să capteze voturile critice la adresa cursului defectuos urmat de instituțiile din capitala Belgiei.