Compromiterea DNA continuă în mandatele Kovesi

După procurorul Mircea Negulescu, provenit din filiala preferată a șefei DNA, a venit rândul Laurei Codruța Kovesi să apară într-o serie de înregistrări compromițătoare. Rămâne de văzut dacă dezvăluirile presei vor avea aceleași consecințe și asupra procurorului șef. Deocamdată Laura Codruța Kovesi a contestat autenticitatea înregistrărilor în baza cărora Inspecția judiciară a CSM s-a sesizat din oficiu și a ripostat prin solicitarea aprobată de Parchetul general de a constitui un dosar penal. Dacă veridicitatea va fi atestată de instituțiile abilitate, și până în acest moment nu sunt motive să considerăm că fișierele ar fi fost alterate de o manieră care să denatureze afirmațiile șefei DNA, dezvăluirile presei vor reprezenta o confirmare a unora dintre cele mai grave acuzații la adresa parchetului anticorupție.

Înregistrările au fost realizate în cadrul unor ședințe interne în care șefa DNA le reproșa procurorilor din subordine ritmul lent al anchetelor prin comparație cu anul precedent sau stagnarea unor dosare cu oarecare vechime. Nimic neobișnuit sau condamnabil până în acest punct. Problematică este în schimb atitudinea Laurei Codruța Kovesi față de anumite instituții ale sistemului judiciar și reprezentanții săi, inclusiv Curtea Constituțională și predecesorul său în funcție, Daniel Morar, contestarea unor hotărâri judecătorești care vizează activitatea DNA sau insistența pe dosare care implică protagoniști ai scenei politice (cu rezerva că afirmațiile respective puteau fi scoase din context de autorii montajului audio).

Lăsând deoparte limbajul colocvial al șefei parchetului anticorupție, îngrijorătoare sunt referirile constante la agenda publică drept argument pentru urgentarea instrumentării unor dosare. Procurorul șef pare să organizeze prioritățile instituției în funcție de oportunitățile de imagine pe care le oferă declanșarea sau reanimarea anumitor anchete într-un moment sau altul. Laura Codruța Kovesi încearcă să-și motiveze subordonații invocând necesitatea menținerii unui nivel ridicat de sprijin în societate prin instrumentarea unor ”dosare cu potențial” mediatic. Șefa DNA pare să stabilească prioritățile procurorilor în funcție de impactul public al fiecărui rechizitoriu și nu de gravitatea faptelor sau de urgența speței în cauză.

Dacă cercetările vor demonstra autenticitatea înregistrărilor, afirmațiile procurorului șef reprezintă o abatere flagrantă de la conduita etică și deontologia profesională și o confirmare parțială a acuzațiilor de implicare în disputele de pe scena politică. Scandalul vine pe fondul altor dezvăluiri de presă care o vizează și pe Laura Codruța Kovesi și care au determinat constituirea unei comisii parlamentare de anchetă a alegerilor din 2009. Șefa DNA a refuzat în două rânduri să se prezinte la audierile comisiei într-un gest de sfidare a autorității Parlamentului. Și în acest caz dezvăluirile presei au generat acuzații de manipulare a evoluțiilor politice în complicitate cu un grup de influență cu ramificații în zona serviciilor secrete.

Scriam pe fondul deciziei CCR privind ancheta OUG 13 că ”Laura Codruța Kovesi tinde să devină principala vulnerabilitate a instituției pe care o conduce (…) Menținerea sa în funcția de procuror șef poate avea efecte nocive pentru întreg sistemul de justiție.” Din păcate previziunile pesimiste cu privire la riscurile prelungirii mandatelor sale la șefia DNA se confirmă. Dezvăluirile continuă și amenință să discrediteze întreaga activitate a instituției sub conducerea Laurei Condruța Kovesi și să alimenteze pe mai departe suspiciunile din spațiul public cu privire la corectitudinea anchetelor de corupție și integritatea personalului DNA.

Cauza anticorupției ar fi mai bine servită de o retragere din funcție a Laurei Codruța Kovesi. Poate că ar fi momentul ca șefa DNA să înțeleagă acest lucru și să acționeze în consecință dacă responsabilii politici nu au curajul să adopte o decizie a cărei justețe devine tot mai evidentă.