CategorieSocietate

Spre distopie înainte, marș

S

După mai bine de un an de la izbucnire și cu o evoluție în valuri a numărului de infectări, pandemia se transformă într-un test de anduranță mentală pentru societățile încă afectate. Însă nu atât circulația îndelungată a virusului sau recentele lui mutații par cauzele principale ale supliciului psihic resimțit de populații, cât mai degrabă inepția modalităților în care guvernele înțeleg să reacționeze. Atmosfera distopică generată de intervenția autorităților poate fi catalogată drept o amenințare de magnitudine aproape similară atunci când sunt puse în balanță daunele primare ale pandemiei cu efectele secundare ale măsurilor instituționale de combatere.

(more…)

Această pagină va fi suspendată

A

Fie că ne place sau nu să o recunoaștem, România are în sfârșit un guvern compus din ce a fost capabilă să producă mai bun actuala clasă politică. Poate de aici și atitudinea de superioritate a guvernanților care determină reacțiile agresive la orice fel de critici enunțate în spațiul public. La fel și raportarea anemică a populației la gestionarea suboptimală a măsurilor de combatere a pandemiei.

(more…)

Revenirea la normalitate se amână

R

În timp ce majoritatea statelor afectate de pandemie se întorc treptat la normalitate, cel puțin în privința regimului libertăților civile, România pare să fi ratat deocamdată ieșirea din criza sanitară. Evoluția numărului de cazuri raportate post starea de urgență demonstrează eșecul guvernului și al instituțiilor din subordine în a limita răspândirea virusului. Administrația PNL se regăsește printre cele mai slab performante din Europa chiar dacă s-ar putea spune că a beneficiat de condiții oarecum privilegiate, singura provocare inedită fiind reprezentată de revenirea diasporei între granițe. Pe de o parte, virusul a ajuns mai târziu în România, permițând guvernului să exploreze reacția altor state și să-și pregătească din timp intervenția. Pe de altă parte, în contrast cu evoluțiile contrare din ultimele săptămâni, autoritățile s-au bucurat inițial de un grad ridicat de conformare socială la măsurile dure de combatere a epidemiei, spre deosebire de administrațiile care au fost nevoite să gestioneze proteste încă din startul crizei.

(more…)

Substanța de contrast a patologiei totalitariste

S

Crizele acționează ca o substanță de contrast pentru depistarea patologiilor ideologice din corpul social. Pandemia COVID-19 nu face excepție. Alarmismul mediatic provoacă spasme totalitariste în mediile de orientare progresistă al căror ideal politic se poate traduce ca o perpetuă stare de urgență. Predilecția spre coerciție se dovedește intrinsecă mentalităților formate la școala de gândire revoluționară. Recursul la forța nu în orice circumstanțe legitimă a statului decurge în mod natural din adeziunea la sisteme de credință ce instigă manifestarea sentimentelor de certitudine și indignare. Dezbaterea publică este compromisă iremediabil de pronunțatele accente emoționale din tonul comentariatului puternic reactiv.

(more…)

Cine a stins lumina în creiere

C

A devenit aproape o regulă ca fiecare apariție a Bisericii pe agenda publică să fie întâmpinată cu atacuri virulente. Cu rictusuri întipărite pe figurile binecunoscute, comentariatul autohton inundă spațiul mediatic cu produsele unor modeste capacități intelectuale. De câte ori Biserica este implicată, cu sau fără voie, în dezbaterile publice, un val de acuzații false și invective se revarsă ca la comandă peste granițele unei deliberări civilizate.

(more…)

Generația binară

G

Idealismul revoluționar își găsește expresia contemporană în idolatrizarea noilor tehnologii ca soluție universală la provocările umanității. Futurismul optimist promite eliberarea din constrângerile specifice condiției umane prin descătușarea potențialului abundent al materiei cu ajutorul tehnologiilor care își propun să faciliteze multiplicarea resurselor și redistribuirea lor egalitaristă sau comprimarea distanțelor și, mai ales, extinderea radicală a duratei vieții. (more…)

Să-i lăsăm să vorbească

S

Comentariatul autohton s-a grăbit să condamne declarațiile Oanei Bogdan, nu atât din perspectiva ideilor exprimate, cât a gestului în sine de a-și enunța opinia pe marginea unui subiect delicat pentru societățile post-comuniste, regimul proprietății private, într-o manieră dăunătoare pentru scorul electoral al formațiunii din care face parte. Valul reacțiilor critice are potențialul de a inhiba o clasă politică oricum reticientă să participe la dezbaterile ideologice din spațiul public, cu atât mai puțin să le inițieze. Lipsa de fundamentare doctrinară a discursului politic rămâne o carență majoră a dezbaterii publice, întreținută de compromiterea standardelor de coerență ideologică aplicate protagoniștilor scenei mediatice. (more…)

Când mijloacele discreditează scopul

C

Dezbaterea politică autohtonă continuă să genereze periodic mostre de gândire totalitaristă, emise cu precădere în perioada recentă din sfera formațiunilor cu agendă reformistă. Derapajele repetate ale reprezentanților actualei opoziții le compromit pretențiile de a milita pentru eliminarea vestigiilor regimurilor autoritariste din moment ce își manifestă constant impulsul de a resuscita demonii trecutului. Este și cazul intervențiilor surescitate ale lui Andrei Caramitru, proaspăt membru al unui partid recunoscut pentru discursul agresiv și manifestările contondente prin care își aduce o contribuție regretabilă la degradarea suplimentară a dialogului public. Propunerile sale extreme reprezintă continuarea logică a incidentelor scandaloase provocate de contingentele din Parlament sau din stradă ale respectivei formațiuni. (more…)

Cum am ajuns să vorbim despre Roexit în contextul referendumului

C

Cea mai recentă manipulare din seria propagandei antireferendum invocă nici mai mult nici mai puțin decât spectrul ieșirii din Uniunea Europeană. Intenția transparentă de a specula favorabilitatea publicului în privința apartenenței la blocul comunitar este reprezentativă pentru strategia reprobabilă a taberei opozante de a boicota o consultare populară. Disputele politice sunt instrumentalizate în tentativa de a portretiza inițiativa ca opusă „valorilor europene” deși, chiar dacă elita continentală pare să favorizeze reformarea instituției căsătoriei pentru a include și cuplurile de homosexuali, reglementarea mariajului rămâne o prerogativă a statelor membre, dintre care numai o minoritate a renunțat la definiția clasică. În plus, România nu ar fi nici pe departe singura țară europeană care o consemnează în legea fundamentală. În ciuda percepției induse de media progresiste, România nu riscă niciun fel de repercusiuni pentru organizarea referendumului, cu atât mai puțin să-și piardă statutul de membru. Chiar și în absența unei formulări explicite a ipotezei, sincronizarea campaniei electorale cu discuțiile din Parlamentul European privind reformele din sistemul național de Justiție a fost suficientă pentru a provoca o suprapunere de mesaje ce se intenționează a facilita tacticile de anexare a unor teme secundare la dezbaterea principală. (more…)

Referendumul ca oportunitate democratică

R

Inițiativa cetățenească privind definirea căsătoriei în Constituție are meritul de a fi generat premisele unei dezbateri publice consistente. Protagoniștii scenei politice s-au văzut constrânși să renunțe la ambiguitatea caracteristică discursului transideologic pe care îl practică unanim. Subiectul referendumului a provocat discuții intense al căror deznodământ reprezintă un progres din perspectiva consolidării doctrinare. Impactul s-a resimțit cu precădere în cadrul formațiunilor ce evită asumarea unei orientări ideologice, opoziția la adresa referendumului confirmând inclinația spre stânga a USR sau MRÎ. Pozițiile exprimate de reprezentanții formațiunilor amintite ar trebui interpretate ca un avertisment pentru electoratul de dreapta, cu atât mai mult în perspectiva alegerilor europarlamentare, din moment ce revendicările minorităților sexuale reprezintă o constantă pe agenda instituțiilor comunitare. De remarcat în acest context și schizofrenia principalei formațiuni guvernamentale ai cărei trimiși la Bruxelles subscriu la politica aliaților socialiști de susținere a obiectivelor LGBT.

(more…)

Reinstituirea cenzurii. Episodul Facebook

R

Suspendarea conturilor devine o practică obișnuită pe Facebook. Asistăm la o formă de reinstituire a cenzurii sub o aparență insidioasă. Degradarea limbajului nu este taxată cu aceeași exigență la ambele capete ale spectrului ideologic, de unde putem deduce că sancțiunile se integrează în procesul mai amplu de izolare a discursului „incorect politic”. Demersul rețelei sociale răspunde pretențiilor de epurare a spațiului public pe criterii ideologice, și nu morale. Ascensiunea mediei alternative, cu excesele sale retorice și practicile jurnalistice îndoielnice, reprezintă o acoperire oportună pentru reacția abuzivă a unui statu-quo sub asediu. Iar atunci când nu se dovedește, totuși, un pretext suficient de convingător pentru public, invocarea Kremlinului ca sursă sau, măcar, ca beneficiar al curentului anti-establishment are menirea de a rezolva problema de credibilitate și de a consolida suportul pentru măsurile punitive. (more…)

Fenomenul protestelor. O explicație

F

România traversează o nouă perioadă marcată de proteste de stradă cu o participare largă. Manifestațiile au fost declanșate în urma inițiativelor neinspirate ale Guvernului Grindeanu privind grațierea, amnistia și modificarea Codului penal. Câteva zeci de mii de persoane au ieșit pe străzile din capitală și din marile orașe și în această duminică cu revendicarea fermă ca ordonanțele lansate în dezbatere publică să fie abandonate. Fenomenul protestelor pare să câștige în amploare cu fiecare an și în țara noastră. Evoluția este explicabilă dacă o privim ca o componentă a procesului mai larg de sincronizare politică, economică sau culturală cu societățile occidentale. (more…)