După alegeri

USR a reuşit în ultima perioadă să atragă candidaturi care îl transformă într-o opţiune frecventabilă şi pentru electoratul de dreapta. Aş remarca în acest sens prezenţa pe liste a economistului Claudiu Năsui la Bucureşti şi a unora dintre colaboratorii lui Dan Maşca, fondatorul Partidului Oamenilor Liberi (POL), la Târgu Mureş. Polarizarea ideologică a candidaţilor poate reprezenta un avantaj pentru USR în competiţia electorală din decembrie, însă va fi cu siguranţă şi principala vulnerabilitate a partidului după alegeri, în cazul în care va reuşi să obţină rezultatele excelente pe care le preconizează majoritatea institutelor de sondare. Read More

Consecințe neintenționate

Co-președinții PNL au anunțat săptămâna trecută că exclud orice alianță cu PSD în consiliile locale și județene. “Decizia unanimă a colegilor noștri a fost aceea de a face opoziție și iar opoziție, nu vom face niciun fel de alianță cu PSD la niciunul din sectoare, nici la Consiliul General. Nu vom avea niciun fel de apropiere de PSD, care nu credem că va ieși din nota demagogiei și a populismului cu care ne-a obișnuit de ani de zile la Capitală”, declara Alina Gorghiu, potrivit Ziare.com. Declarațiile de acest tip sunt întâmpinate de obicei favorabil de către opinia publică. Orice colaborare între principalele două partide ale scenei politice autohtone este primită cu suspiciune. Problema se vede, însă, diferit atunci când este privită de la nivel local. Read More

USB, demonizarea politicului și utopia tehnocratică

Principala revelație a alegerilor locale din 5 iunie a fost Uniunea Salvați Bucureștiul (USB). Nu doar Nicușor Dan, ci și ceilalți candidați ai partidului au obținut rezultate peste așteptări, Clotilde Armand fiind aproape de a-și adjudeca mandatul de primar al Sectorului 1. Rezultate apreciabile au avut și alte partide nou înființate, precum Pentru Iași sau Partidul Oamenilor Liberi (Târgu Mureș). Este de așteptat și de dorit ca succesul acestora să încurajeze apariția unor noi formațiuni locale în perspectiva scrutinului de peste 4 ani. Până atunci, însă, este interesant de urmărit efectul pe care fenomenul declanșat de simplificarea procedurilor de înscriere a partidelor îl va avea asupra alegerilor parlamentare din toamnă. USB a anunțat deja transformarea într-un partid național, Uniunea Salvați România, care va candida pentru Legislativ. Read More

Dezbaterea politică, între ateism şi filetism

Candidatura lui Marian Munteanu rămâne principalul subiect de presă după mai bine de o săptămână de dezbateri intense. Decizia conducerii PNL a provocat reacţii în serie din toate zonele politice sau ideologice. Revenirea liderului Pieţei Universităţii în prim planul scenei politice se înscrie printre cele mai importante evenimente mediatice ale anului. Odată cu apariţia primelor cercetări sociologice vom putea evalua şi impactul electoral al nominalizării. Până atunci putem aprecia că liberalii au reuşit cel puţin să restarteze o competiţie care, după candidaturile ratate ale lui Cristian Buşoi şi Ludovic Orban, părea să se îndrepte spre un eşec previzibil în tentativa de recuperare a primăriei capitalei după ce ultimele două mandate au revenit unui edil provenit din PSD. Asta fără să însemne că PNL nu ar fi avut la dispoziţie şi soluţii mai inspirate. În condiţiile în care principalele pierderi pentru liberali sunt provocate de candidaturile lui Nicuşor Dan şi Ciprian Ciucu, desemnarea lui Marian Munteanu nu descurajează această tendinţă de reorientare a electoratului tradiţional de dreapta spre candidaţii partidelor noi, din contră. Read More

Să ne temem de o recrudescenţă a naţionalismului?

Evoluţiile recente de pe scena politică au amplificat suspiciunile comentariatului autohton cu privire la resuscitarea curentelor naţionaliste din spaţiul românesc şi racordarea acestora la fenomenele similare de pe continent. Potrivit analiştilor mainstream, evenimentele din ultima perioadă ar contura tot mai accentuat riscul ca România să urmeze cursul Ungariei sau al Poloniei sub guvernările Fidesz, respectiv PiS, sau chiar să genereze mişcări cu tentă extremistă de tipul Frontului Naţional din Franţa sau al Ligii Nordului din Italia. De departe cel mai tensionat moment a fost provocat de nominalizarea lui Marian Munteanu pentru candidatura la primăria capitalei din partea PNL. Decizia conducerii liberale a descătuşat elementele progresiste din spaţiul public, care au întâmpinat anunţul cu acuzaţii infamante şi comentarii alarmiste. Read More

Cu ce se mai ocupă ambasadorii statelor occidentale

În ziua în care preşedintele Iohannis îşi începea vizita la Washington cu obiectivul participării la summit-ul securităţii nucleare, la Bucureşti ajungeau în atenţia publicului dezvăluirile fostului şef al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală cu privire la presiunile pe care le-ar fi exercitat un fost ambasador pentru favorizarea unei companii. Episodul este descris într-un articol publicat de Gelu Diaconu pe site-ul personal în care acuză guvernul Cioloş că ar fi pus instituţia pe care a condus-o „în slujba gulerelor albe din firmele de consultanță fiscală și a marilor afaceri”. Read More

Sistemul nostru, establishment-ul lor

Poate cel mai întâlnit termen în comentariile pe marginea alegerilor primare din Statele Unite este cel de establishment. Analiştii îl invocă cu regularitate în încercarea de a interpreta rezultatele suprinzătoare ale candidaţilor republicani sau democraţi. Apartenenţa sau opoziţia la establishment pare să reprezinte criteriul definitoriu în actuala campanie pentru nominalizarea la prezidenţiale. Dar ce înseamnă acesta şi în ce măsură putem identifica un corespondent în dezbaterea politică autohtonă? Read More

Ce s-a ales de reforma electorală

Co-preşedintele PNL Vasile Blaga s-a arătat deranjat de pledoaria recentă a ministrului Justiţiei, Raluca Prună, în favoarea scăderii pragului electoral pentru formaţiunile politice care participă la alegeri. Nimic surprinzător având în vedere că partidele tradiţionale, printre care şi cel condus de Vasile Blaga, sunt creatoarele şi principalele beneficiare ale actualelor aranjamente electorale. Aşa cum era de aşteptat, şi reacţia preşedintelui PSD, Liviu Dragnea, s-a înscris în aceeaşi logică a restricţionării competiţiei politice prin menţinerea condiţionărilor legislative. Read More

Discreditarea lui Klaus Iohannis. Cine câştigă?

Derapajele preşedintelui ameninţă şansele PNL în competiţiile electorale de la mijlocul şi sfârşitul anului.

Declaraţiile lui Klaus Iohannis cu privire la situaţia televiziunii lui Dan Voiculescu nu ar trebui să surprindă niciun observator atent al scenei politice. Fostul primar al Sibiului s-a afirmat în politica naţională după propunerea sa ca premier de către PSD, PNL şi PC, colaborare politică ce anticipa formarea alianţei USL. Solidaritatea sa cu televiziunea care l-a susţinut în acel moment era previzibilă, în condiţiile în care Klaus Iohannis nu a părăsit niciodată zona de influenţă a patronului acesteia. Semnale în acest sens au apărut odată cu asumarea mandatului de preşedinte, primele controverse fiind provocate de alegerea unor consilieri apropiaţi de aceleaşi cercuri. Read More

Defăimarea unei clase politice

Legea defăimării este reprezentativă pentru superficialitatea cu care se desfăşoară procesul legislativ în România.

Proiectul de lege a fost întâmpinat cu critici la unison din partea presei şi a societăţii civile. Sprijinul de care s-a bucurat iniţial în Senat pare să fie de domeniul trecutului în condiţiile opoziţiei vocale din spaţiul public. Parlamentul urmează cel mai probabil să respingă proiectul susţinut de preşedintele PSD. Chiar dacă situaţia va fi remediată în urma reacţiei publice nu ar trebui totuşi neglijate resorturile politice şi ideologice care au dus la promovarea unui asemenea proiect. Read More

Politicianul – agent de vânzări

Poate cel mai semnificativ moment al dezbaterii recente a candidaţilor republicani pentru alegerile prezidenţiale din Statele Unite a fost reprezentat de polemica pe tema imigraţiei, revelator atât pentru evaluarea consecvenţei participanţilor în activitatea politică trecută sau prezentă, cât şi pentru înţelegerea transformărilor de mentalitate suferite de politicianul occidental în ultimele decenii.

Imigraţia reprezintă o temă recurentă în campaniile pentru alegerile prezidenţiale din Statele Unite. Interesul publicului american pentru acest subiect, explicabil datorită implicaţiilor economice, a fost amplificat în ultimii ani şi de ameninţările teroriste domestice, deliberat exagerate de către elitele politice şi mediatice cu scopul de a justifica intervenţiile militare externe, suplimentarea fondurilor destinate apărării şi serviciilor de informaţii sau iniţiativele legislative care restricţionează libertăţile civile. Read More

Opţiunea tehnocrată şi iresponsabilitatea legislativă

Ultimele săptămâni au consemnat adoptarea unor proiecte legislative contestate în spaţiul public, precum creşterea salariilor bugetarilor, introducerea pensiilor speciale pentru aleşi, interzicerea fumatului în spaţiile publice sau legea vânătorii. Nu este deloc întâmplător că iniţiativele au urmat instalării unui cabinet lipsit de responsabilitate politică, reprezentând şi o expresie a efectelor guvernării tehnocrate asupra regimului democratic.

Numeroşi comentatori s-au grăbit să aprecieze guvernarea Cioloş ca semn al maturizării democratice, iar receptivitatea clasei politice la adresa protestelor recente este invocată ca principal argument în sprijinul acestei afirmaţii. Opţiunea tehnocrată ascunde, însă, riscuri considerabile pentru calitatea sistemului reprezentativ, la fel şi tendinţa unor secţiuni importante din societate de a-şi susţine revendicările în stradă. Read More

Conservatorismul de import

Platforma În linie dreaptă a ajuns recent în atenţia publicului ca urmare a desemnării unuia dintre susţinătorii săi ca ministru în cabinetul Cioloş, prilej pentru elita progresistă să discrediteze încă o dată conservatorismul.

Numirea lui Marius Bostan a fost contestată vehement din cauza asocierii acestuia cu platforma acuzată de fascism, xenofobie sau rasism. Recunoaştem în această caracterizare etichetele obişnuite care sunt atribuite de la o vreme oricărei mişcări de dreapta, cu atât mai mult celor care se revendică de la conservatorism. Read More

Câteva gânduri despre proteste

Protestele de masă au devenit treptat şi în România un fenomen social cu implicaţii decisive asupra evoluţiilor politice. Ultimii ani au consemnat cel puţin trei astfel de momente în care câteva zeci de mii de persoane şi-au exprimat nemulţumirile în stradă la adresa anumitor aspecte ale politicii guvernamentale.

Contestările s-au extins de fiecare dată la clasa politică în ansamblu, determinând evoluţii puţin probabile într-un context normal, precum abandonarea unor proiecte în privinţa cărora exista un larg consens politic sau chiar destrămarea unor majorităţi parlamentare şi căderea guvernelor susţinute de acestea. Read More

Guvernul “ca afară”

Guvernul Cioloş a fost votat cu o majoritate confortabilă în Parlament, după audierile mai mult de formă din comisii (cu excepţia singulară a Cristinei Guseth). Nimic surprinzător din moment ce doar ALDE, MP şi NR au anunţat că se vor opune, alături de câţiva parlamentari izolaţi din celelalte partide, deşi componenţa cabinetului şi programul de guvernare au stârnit destule controverse pentru a fi privite cu mai multă circumspecţie.

Premierul a avut inspiraţia să elimine o parte dintre vulnerabilităţile Guvernului înaintea votului final, dar nu pentru că ar fi existat vreun risc ca noul cabinet să fie respins în Parlament. Dacian Cioloş a speculat mai degrabă oportunitatea de a demonstra receptivitate la reacţiile din spaţiul public, într-o măsură suficientă cât să-şi consolideze imaginea de reprezentant al „străzii” şi să-şi probeze angajamentul de deschidere faţă de societatea civilă. Read More