CategoriePolitică

O strategie pentru opoziție

Klaus Iohannis a revocat-o pe Laura Codruța Kovesi de la conducerea DNA după amânări succesive care n-au făcut decât să agraveze circumstanțele oricum delicate ale unui deznodământ inevitabil. Beneficiile strategiei de tergiversare a procesului rămân incerte, spre deosebire de daunele evidente. Președintele și-a complicat situația prin refuzul sistematic de a reacționa la scandalurile recurente alimentate de conduita reprobabilă a șefei parchetului anticorupție și a unor procurori din subordine. Klaus Iohannis și-a irosit oportunitățile repetate de a tranșa disputa favorabil din cauza indisponibilității sale de a preîntâmpina evoluțiile negative preluând inițiativa revocării. Mai mult, ca urmare a hotărârii Curții Constituționale, președintele și-a pierdut ascendentul și în numirea următorului procuror-șef, văzându-se nevoit să abordeze negocierile viitoare dintr-o postură inferioară. (more…)

Colaboraționistul indezirabil

Liviu Dragnea a fost ocolit de valul achitărilor de care au beneficiat în perioada recentă o serie de politicieni vizați de anchetele DNA. Sentința judecătorilor a provocat o reacție belicoasă, însă calculată, din partea aspirantului la președinția statului, cel puțin din perspectiva regiei publice. Liderul PSD a evitat să-și comunice refuzul de a demisiona înainte de a-și asigura sprijinul restului conducerii partidului într-un spectacol de solidaritate cu președintele victimizat. Pretextul a fost asigurat, ca și până acum, de pretinsa confruntare cu un sistem abuziv împotriva căruia s-a angajat, din nou, să acționeze cu mai multă determinare. (more…)

Contradicțiile din strategia liderului PNL

Ludovic Orban nu s-a remarcat neapărat prin consistență pe scena politică sau prin rezultate deosebite în exercitarea demnităților publice, însă a reușit să puncteze la capitolul independență prin opoziția la curentele majoritare din PNL în momente complicate din istoria recentă. Actualul președinte liberal ne obișnuise cu asumarea unor poziții incomode care nu se pliau întotdeauna pe linia oficială a partidului. Gesturile de frondă au reprezentat principala sursă de simpatie pentru un politician trecut în plan secund după conflicte repetate cu liderii anteriori. Ludovic Orban a impresionat și prin determinarea de a câștiga șefia PNL, însă prestația la conducerea partidului contrazice tocmai atuurile carierei sale politice. Președintele liberal face impresia unei marionete trasă de sfori tot mai vizibile. Justificările neinspirate pentru sesizarea Parchetului împotriva Vioricăi Dăncilă și a lui Liviu Dragnea amplifică percepția de subordonare a liderului PNL în fața unor jucători de calibru superior. (more…)

O politică externă servilă ca artizanii

Apropierea scrutinului prezidențial amplifică tensiunile pe scena politică. Klaus Iohannis reacționează la provocările adversarilor din coaliția PSD-ALDE cu o solicitare de demisie adresată premierului. A fost nevoie de o jignire personală – publicarea stenogramei unei discuții cu Viorica Dăncilă care îl expune într-o postură deloc avantajoasă – pentru ca președintele să se trezească din amorțire. O campanie lansată cu plimbări pe bicicletă continuă surprinzător cu un conflict de proporții între palate. În contrast cu unitatea pe care o simbolizează anul centenarului, coabitarea dintre administrația prezidențială și guvern este suspendată la numai trei luni după numirea actualului cabinet. Klaus Iohannis decontează pasivitatea din contextul disputelor intestine ce au consolidat autoritatea liderului social-democrat asupra guvernului prin învestirea unui prim-ministru obedient și lipsit de anvergura necesară oricărei dizidențe în relația cu conducerea partidului de proveninență. (more…)

Partidul care nu aduce niciun plus

Dacian Cioloș și-a lansat partidul la capătul unei perioade îndelungate de așteptare pentru simpatizanți. Evenimentul a fost umbrit de criticile întemeiate la adresa numelui, fără să descurajeze, însă, și valul de adeziuni care a urmat anunțului. Premisele demersului nu sunt totuși optimiste. Fostul tehnocrat pare să repete erorile predecesorilor care au inițiat proiecte similare. Mișcarea România Împreună este construită pe coordonatele celorlalte formațiuni reformiste din trecutul recent, incapabile să se impună pe scena politică. Performanța electorală a USR reprezintă o excepție izolată, dificil de reprodus din moment ce a fost facilitată de un context favorabil. Prestația sa ulterioară este mai sugestivă pentru fragilitatea de ansamblu a proiectului inițiat de Nicușor Dan, lansarea MRÎ reprezentând o amenințare existențială la adresa formațiunii măcinate de conflicte intestine.

(more…)

Blocaje instituționale și personaje providențiale

Scena politică traversează un blocaj de durată generat de inamovibilitatea principalilor actori. Liderii partidelor sau instituțiilor care animă dezbaterile de profil se agață de funcții în ciuda prestațiilor submediocre și chiar a transgresiunilor deontologice care ar fi trebuit să le atragă sancțiuni corespunzătoare. Lipsa de alternative viabile la distribuția uzată din spațiul public accentuează percepția de încremenire a evoluțiilor politice. Consecințele se resimt în polarizarea radicală a discursului mediatic, dar și în permanentizarea conflictelor inter sau intra-instituționale ce conduc la degradarea activității entităților angrenate în polemici. (more…)

Între iresponsabilitate și pasivitate

Scena publică traversează o perioadă bizară. Protagoniștii spectacolului mediatic se întrec în inițiative autodistructive cu implicații nocive și pentru entitățile pe care le reprezintă. Cum altfel ar putea fi caracterizate prestațiile aberante ale lui Liviu Dragnea sau Laura Codruța Kovesi la conducerea PSD, respectiv DNA, cauționate de pasivitatea ignorantă a lui Klaus Iohannis. (more…)

Alternativa la Klaus Iohannis

Nominalizarea unui nou premier susținut de majoritatea PSD-ALDE este întâmpinată cu nemulțumire în mediile favorabile președintelui. Așa cum o demonstrează reacțiile din spațiul public, tolerarea degringoladei guvernamentale comportă riscuri de imagine în perspectiva alegerilor din 2019. Klaus Iohannis este contestat nu atât pentru decizie în sine, justificată prin apelul (tot mai puțin convingător) la „aritmetica parlamentară”, cât mai degrabă pentru urgentarea procesului de numire și ignorarea disfuncționalităților din interiorul coaliției. (more…)

O reacție inoportună cu potențial nociv

Departamentul de stat se implică inoportun în dezbaterea pe tema legilor justiției într-un moment precedat mai degrabă de evoluții pozitive ce păreau improbabile în debutul procesului legislativ. Comunicatul a provocat critici justificate chiar și din partea unor atlantiști consecvenți. Reacțiile de frondă la adresa intervențiilor occidentale în politica internă a României rămân, totuși, o raritate. Cu excepția declarațiilor mai contondente ale unor personaje rău famate care încearcă să-și legitimeze inițiativele controversate prin recursul la retorica naționalistă, clasa politică autohtonă demonstrează aceeași lipsă de verticalitate cu fiecare ocazie. Tonul imperativ al comunicatului, deplâns și de Cătălin Predoiu, reprezintă o consecință a servilismului din atitudinea decidenților români față de cancelariile vestice și trimișii acestora. Elocventă în acest sens este însăși strategia lui Liviu Dragnea de a-și „cumpăra” bunăvoința administrației Trump prin întâlniri plătite cu oficiali americani. (more…)

Baletul lui Liviu Dragnea cu sistemul. Actul final

Baletul președintelui social-democrat cu „statul paralel” se apropie de final. Direcția Națională Anticorupție a declanșat (în sfârșit) urmărirea penală împotriva lui Liviu Dragnea într-un dosar care dezvăluie legăturile dintre liderul PSD și Tel Drum. Acuzațiile DNA câștigă în credibilitate prin implicarea unei instituții europene, OLAF, după ce precedentele dosare au fost contestate ca nefondate. Despre relațiile dintre fostul șef al Consiliului Județean Teleorman și firma beneficiară a unor contracte substanțiale din bani publici se discută de la începutul anilor 2000. Numeroasele anchete jurnalistice pe speța în cauză au reprezentat principala sursă a suspiciunilor de corupție din spațiul public la adresa președintelui social-democrat. (more…)

Unificarea dreptei produce guvernări eșuate

Dezbaterile recurente despre strategiile de contestare a dominației PSD continuă să fie animate de apeluri la „unificarea dreptei”. Devine tot mai dificil de înțeles cum o teorie eșuată în practică își păstrează atractivitatea pentru comentatori influenți și protagoniști ai scenei politice. În realitate, ideea nu vizează nici unificarea și nici dreapta, luând cel mai adesea forma unor alianțe conjuncturale între formațiuni care se plasează în opoziție cu principalul actor partinic. Inițiativele de acest tip nu au presupus întotdeauna fuziunea participanților și nici nu au condiționant adeziunea de revendicarea unei anumite orientări ideologice. Proiectelor rezultate le-ar putea fi atribuite, în cel mai bun caz, relative performanțe electorale (1996 sau 2004) atunci când scorurile obținute nu au fost inferioare sumei procentelor formațiunilor componente (2009 sau 2016), însă guvernările schizofrenice pe care le-au produs au deschis calea revenirii social-democraților în preferințele alegătorilor. (more…)

Din nou în stradă

Susținătorii campaniei anticorupție încearcă să reediteze protestele din iarna trecută, când adoptarea OUG 13 a scos în stradă sute de mii de persoane în marile orașe. Organizațiile participante la manifestațiile antiguvernamentale și-au reintensificat eforturile pe fondul demersurilor de modificare a legilor justiției. Lansarea proiectului legislativ în dezbatere parlamentară a fost întâmpinată cu obișnuitele reacții isterice, menite să alarmeze opinia publică și să încurajeze prezența la proteste. Apelurile la mobilizare au culminat cu implicarea unor organizații cu profil politic, precum Platforma România 100, și chiar a unor partide din opoziția parlamentară, precum PNL sau USR. În plus, promovarea nu s-a mai rezumat la mediul online, fiind distribuite și materiale tipărite în sprijinul protestului din București. (more…)