CategoriePolitică

Conservatorii și nevoia de reprezentare politică

Invalidarea referendumului a fost întâmpinată cu apeluri la mobilizarea politică a susținătorilor inițiativei. De altfel, lipsa unui partid cu orientare conservatoare se numără printre cauzele principale ale eșecului. Alegerile pot fi câștigate numai prin recursul la strategii și tactici specifice. Referendumurile nu fac excepție. În țările cu tradiție democratică îndelungată, consultările populare angrenează segmente extinse din societate, responsabilitatea pentru mobilizarea electoratului revenind în primul rând organizațiilor politice. Chiar și atunci când delimitarea taberelor nu reflectă configurația partinică, iar formațiunile evită să-și asume o poziționare explicită, implicarea politicienilor, militanților sau consultanților este determinantă prin transferul de experiență și importul de practici. Prin urmare, ce a lipsit referendumului din 6-7 octombrie pentru un deznodământ de succes a fost tocmai aportul „profesioniștilor” în competiții electorale. Campaniile anemice de la nivel central, secondate de inițiativele solitare din teritoriu s-au dovedit insuficiente pentru a mobiliza la vot procentul necesar validării rezultatului, deși propunerea de modificare a Constituției a reflectat convingerile unei majorități largi din populație. (more…)

Deziluzia referendumului. O nouă probă de infantilism democratic

Societatea românească a picat din nou testul de maturitate politică. Invalidarea referendumului din 6-7 octombrie demantelează percepția de consolidare a mecanismelor democratice indusă chiar de succesul incipient al inițiativelor cetățenești de modificare a Constituției. Absenteismul rămâne o constantă a proceselor electorale, particularitatea recentei consultări populare fiind reprezentată de vulnerabilitatea în creștere a votanților la propagandă. În consecință, un demers ce reflectă convingerile unei majorități largi din societate eșuează de o manieră deplorabilă ca victimă a manipulărilor grosolane din spațiul public. (more…)

Cine instigă pe cine

Protestele #rezist îşi urmează cursul firesc spre radicalizare. Pe măsură ce revendicările manifestanţilor rămân fără ecou la Palatul Victoria, frustrările se acumulează şi defulează în comportamente agresive. Incidentele din 10 august au fost anticipate şi încurajate în spaţiul public. Ambele tabere par interesate de o degenerare a protestelor în violenţe de stradă, unii cu intenţia de a descuraja participarea şi de a legitima intervenţia autorităţilor, ceilalţi cu obiectivul de a înlătura actuala guvernare prin mijloace extralegale. Influenţa propagandei s-a resimţit în desfăşurarea evenimentelor recente. Spre deosebire de incidentele din iarnă, când instigatorii au fost izolaţi de masa protestatarilor, de această dată manifestanţii au părut să se identifice în proporţie mai ridicată cu huliganii din avangardă. Diferenţele s-ar putea estompa până la indistincţie în absenţa unor intervenţii responsabile din partea factorilor decizionali, iar reacţiile demnitarilor la „maidanizarea” protestelor nu sunt deloc încurajatoare din această perspectivă. (more…)

O strategie pentru opoziție

Klaus Iohannis a revocat-o pe Laura Codruța Kovesi de la conducerea DNA după amânări succesive care n-au făcut decât să agraveze circumstanțele oricum delicate ale unui deznodământ inevitabil. Beneficiile strategiei de tergiversare a procesului rămân incerte, spre deosebire de daunele evidente. Președintele și-a complicat situația prin refuzul sistematic de a reacționa la scandalurile recurente alimentate de conduita reprobabilă a șefei parchetului anticorupție și a unor procurori din subordine. Klaus Iohannis și-a irosit oportunitățile repetate de a tranșa disputa favorabil din cauza indisponibilității sale de a preîntâmpina evoluțiile negative preluând inițiativa revocării. Mai mult, ca urmare a hotărârii Curții Constituționale, președintele și-a pierdut ascendentul și în numirea următorului procuror-șef, văzându-se nevoit să abordeze negocierile viitoare dintr-o postură inferioară. (more…)

Colaboraționistul indezirabil

Liviu Dragnea a fost ocolit de valul achitărilor de care au beneficiat în perioada recentă o serie de politicieni vizați de anchetele DNA. Sentința judecătorilor a provocat o reacție belicoasă, însă calculată, din partea aspirantului la președinția statului, cel puțin din perspectiva regiei publice. Liderul PSD a evitat să-și comunice refuzul de a demisiona înainte de a-și asigura sprijinul restului conducerii partidului într-un spectacol de solidaritate cu președintele victimizat. Pretextul a fost asigurat, ca și până acum, de pretinsa confruntare cu un sistem abuziv împotriva căruia s-a angajat, din nou, să acționeze cu mai multă determinare. (more…)

Contradicțiile din strategia liderului PNL

Ludovic Orban nu s-a remarcat neapărat prin consistență pe scena politică sau prin rezultate deosebite în exercitarea demnităților publice, însă a reușit să puncteze la capitolul independență prin opoziția la curentele majoritare din PNL în momente complicate din istoria recentă. Actualul președinte liberal ne obișnuise cu asumarea unor poziții incomode care nu se pliau întotdeauna pe linia oficială a partidului. Gesturile de frondă au reprezentat principala sursă de simpatie pentru un politician trecut în plan secund după conflicte repetate cu liderii anteriori. Ludovic Orban a impresionat și prin determinarea de a câștiga șefia PNL, însă prestația la conducerea partidului contrazice tocmai atuurile carierei sale politice. Președintele liberal face impresia unei marionete trasă de sfori tot mai vizibile. Justificările neinspirate pentru sesizarea Parchetului împotriva Vioricăi Dăncilă și a lui Liviu Dragnea amplifică percepția de subordonare a liderului PNL în fața unor jucători de calibru superior. (more…)

O politică externă servilă ca artizanii

Apropierea scrutinului prezidențial amplifică tensiunile pe scena politică. Klaus Iohannis reacționează la provocările adversarilor din coaliția PSD-ALDE cu o solicitare de demisie adresată premierului. A fost nevoie de o jignire personală – publicarea stenogramei unei discuții cu Viorica Dăncilă care îl expune într-o postură deloc avantajoasă – pentru ca președintele să se trezească din amorțire. O campanie lansată cu plimbări pe bicicletă continuă surprinzător cu un conflict de proporții între palate. În contrast cu unitatea pe care o simbolizează anul centenarului, coabitarea dintre administrația prezidențială și guvern este suspendată la numai trei luni după numirea actualului cabinet. Klaus Iohannis decontează pasivitatea din contextul disputelor intestine ce au consolidat autoritatea liderului social-democrat asupra guvernului prin învestirea unui prim-ministru obedient și lipsit de anvergura necesară oricărei dizidențe în relația cu conducerea partidului de proveninență. (more…)

Partidul care nu aduce niciun plus

Dacian Cioloș și-a lansat partidul la capătul unei perioade îndelungate de așteptare pentru simpatizanți. Evenimentul a fost umbrit de criticile întemeiate la adresa numelui, fără să descurajeze, însă, și valul de adeziuni care a urmat anunțului. Premisele demersului nu sunt totuși optimiste. Fostul tehnocrat pare să repete erorile predecesorilor care au inițiat proiecte similare. Mișcarea România Împreună este construită pe coordonatele celorlalte formațiuni reformiste din trecutul recent, incapabile să se impună pe scena politică. Performanța electorală a USR reprezintă o excepție izolată, dificil de reprodus din moment ce a fost facilitată de un context favorabil. Prestația sa ulterioară este mai sugestivă pentru fragilitatea de ansamblu a proiectului inițiat de Nicușor Dan, lansarea MRÎ reprezentând o amenințare existențială la adresa formațiunii măcinate de conflicte intestine.

(more…)

Blocaje instituționale și personaje providențiale

Scena politică traversează un blocaj de durată generat de inamovibilitatea principalilor actori. Liderii partidelor sau instituțiilor care animă dezbaterile de profil se agață de funcții în ciuda prestațiilor submediocre și chiar a transgresiunilor deontologice care ar fi trebuit să le atragă sancțiuni corespunzătoare. Lipsa de alternative viabile la distribuția uzată din spațiul public accentuează percepția de încremenire a evoluțiilor politice. Consecințele se resimt în polarizarea radicală a discursului mediatic, dar și în permanentizarea conflictelor inter sau intra-instituționale ce conduc la degradarea activității entităților angrenate în polemici. (more…)

Între iresponsabilitate și pasivitate

Scena publică traversează o perioadă bizară. Protagoniștii spectacolului mediatic se întrec în inițiative autodistructive cu implicații nocive și pentru entitățile pe care le reprezintă. Cum altfel ar putea fi caracterizate prestațiile aberante ale lui Liviu Dragnea sau Laura Codruța Kovesi la conducerea PSD, respectiv DNA, cauționate de pasivitatea ignorantă a lui Klaus Iohannis. (more…)

Alternativa la Klaus Iohannis

Nominalizarea unui nou premier susținut de majoritatea PSD-ALDE este întâmpinată cu nemulțumire în mediile favorabile președintelui. Așa cum o demonstrează reacțiile din spațiul public, tolerarea degringoladei guvernamentale comportă riscuri de imagine în perspectiva alegerilor din 2019. Klaus Iohannis este contestat nu atât pentru decizie în sine, justificată prin apelul (tot mai puțin convingător) la „aritmetica parlamentară”, cât mai degrabă pentru urgentarea procesului de numire și ignorarea disfuncționalităților din interiorul coaliției. (more…)

O reacție inoportună cu potențial nociv

Departamentul de stat se implică inoportun în dezbaterea pe tema legilor justiției într-un moment precedat mai degrabă de evoluții pozitive ce păreau improbabile în debutul procesului legislativ. Comunicatul a provocat critici justificate chiar și din partea unor atlantiști consecvenți. Reacțiile de frondă la adresa intervențiilor occidentale în politica internă a României rămân, totuși, o raritate. Cu excepția declarațiilor mai contondente ale unor personaje rău famate care încearcă să-și legitimeze inițiativele controversate prin recursul la retorica naționalistă, clasa politică autohtonă demonstrează aceeași lipsă de verticalitate cu fiecare ocazie. Tonul imperativ al comunicatului, deplâns și de Cătălin Predoiu, reprezintă o consecință a servilismului din atitudinea decidenților români față de cancelariile vestice și trimișii acestora. Elocventă în acest sens este însăși strategia lui Liviu Dragnea de a-și „cumpăra” bunăvoința administrației Trump prin întâlniri plătite cu oficiali americani. (more…)