9 luni de criză

Guvernarea PSD-ALDE traversează un nou impas pe fondul rebeliunii premierului Mihai Tudose. Pe scena politică pare să se fi permanentizat o stare de criză din debutul legislaturii curente. Disputele au început cu prima nominalizare pentru funcția de prim-ministru, Sevil Shhaideh, respinsă de Klaus Iohannis din rațiuni de securitate națională și au continuat cu adoptarea controversatei  OUG 13, urmată de proteste antiguvernamentale de amploare, cu demiterea premierului Sorin Grindeanu prin (auto)moțiune de cenzură sau cu remanierea unor portofolii importante din cabinetul Tudose sub amenințarea demisiei actualului șef al Guvernului. La degringolada coaliției PSD-ALDE au contribuit și bâlbele guvernamentale, precum gestionarea defectuoasă a legii salarizării unice sau a modificării legilor justiției, dar și lansarea unor măsuri pentru a fi ulterior retrase, îndeosebi în domeniul fiscal, culminând cu rescrierea programului din campania electorală, elementul central din comunicarea actualei puteri. (more…)

Politicianul recent

Un portret al politicianului recent nu poate face abstracție de simptomele unei vieți intelectuale modeste. Cu un discurs lozincard cosmetizat prin recursul la termeni de specialitate și un repertoriu declarativ compus din formule standard banalizate prin utilizare în exces, reprezentanții generației tinere își devoalează lipsa de substanță atunci când sunt confruntați cu realitatea complexă a politicii de astăzi și, mai ales, de ieri. Provocarea de a comenta evenimente istorice le reliefează, poate cel mai elocvent, atât lacunele educaționale, cât și slăbiciunea discernământului. Intervențiile lor reprezintă deseori un amestec de imaturitate, impertinență și incultură, cu efecte toxice pentru sănătatea dezbaterii publice. (more…)

Klaus Iohannis, protectorul unui statu-quo compromis

Klaus Iohannis irosește o nouă oportunitate de a interveni salutar în conflictul dintre entitățile angrenate în campania anticorupție și coaliția guvernamentală. Președintele continuă să își exprime susținerea necondiționată pentru procurorul general și procurorul-șef DNA, în ciuda erorilor succesive comise de conducerile celor două instituții. Mai mult, Klaus Iohannis pare lipsit de reacție la scandalurile care vizează activitatea SRI și implicarea serviciului în actul de justiție. Eșecul președintelui în a-și exercita cu abilitate prerogativele constituționale prefigurează reapariția protestelor de stradă pe fondul demersurilor de modificare a legilor Justiției, dar și al potențialelor solicitări de demitere a conducerilor Parchetului General și DNA. De altfel, Klaus Iohannis a lansat deja un apel la ”implicare civică maximă” cu prilejul declarațiilor privind dosarul Belina, în replică la reacțiile critice ale liderilor PSD și ale ministrului Tudorel Toader la ancheta declanșată de procurorii anticorupție. (more…)

USR duplicitar. Referendumul antireferendum

Dubla măsură în raportarea la mecanismele democratice devine o constantă în discursul și acțiunea noii generații de politicieni. Revelația alegerilor parlamentare, USR a organizat în premieră un referendum intern pe tema inițiativei de redefinire a căsătoriei în Constituție. Nimic criticabil până aici, din contră. Extinderea participării la procesele decizionale reprezintă un demers oportun pentru soluționarea unor dispute care pot provoca fracturi ireconciliabile în interiorul unei formațiuni. Problematică este, în schimb, insistența pe inițiativă în sine și nu pe subiectul acesteia. Opțiunea majorității votanților a fost ca USR să se poziționeze împotriva demersului Coaliției pentru familie, nu doar a propunerii de modificare a Constituției, ci a procesului de revizuire și a referendumului. Prin urmare, parlamentarii USR care vor respecta decizia colegilor de partid se vor opune unei inițiative cetățenești care, potrivit instituțiilor abilitate ale statului român, întrunește condițiile legale pentru a-și urma cursul firesc. Cu alte cuvinte, USR decide prin referendum să respingă organizarea unui alt referendum. (more…)

Ce facem cu serviciile

Influența serviciilor secrete asupra scenei politice a reprezentat un permanent subiect de dispute în istoria recentă. Speculațiile au atins un nou apogeu pe fondul demiterii cabinetului Grindeanu și al desemnării premierului Tudose. Atât fostul, cât și actualul prim-ministru sunt suspectați de legături ascunse cu Serviciul Român de Informații care ar fi jucat un rol decisiv în nominalizarea acestora. SRI s-a grăbit să nege orice implicare în actul politic cu o promptitudine impusă, probabil, și de amploarea speculațiilor din spațiul public. Acuzațiile sunt dificil de confirmat sau infirmat din cauza precarității controlului civil asupra activității serviciului secret și a penuriei de anchete jurnalistice revelatoare. Cert este, în schimb, că asigurările SRI nu au convins pe nimeni și că paranoia din societate nu va putea fi diminuată în absența consolidării controlului parlamentar, a unei reforme structurale a controversatei instituții și a modificării cadrului legislativ în care își desfășoară activitatea. (more…)

Nimic de sărbătorit pentru Liviu Dragnea

Cel mai bizar episod politic din istoria recentă s-a încheiat cu o victorie la limită a celor care l-au provocat. Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului a fost adoptată de Parlament. Liviu Dragnea a câștigat competiția internă pentru susținerea parlamentarilor social-democrați. O primă concluzie ar fi că Victor Ponta, principalul aliat al lui Sorin Grindeanu, se bucură de mai puțin sprijin decât s-ar fi așteptat în PSD. Fostul prim-ministru a fost abandonat și de o parte dintre colaboratorii săi cei mai apropiați din perioada în care a condus partidul și Guvernul, un semnal negativ în privința unei potențiale reveniri la președinția PSD. Liviu Dragnea iese slăbit din confruntarea cu fostul lider social-democrat, însă Victor Ponta nu pare să reprezinte o alternativă viabilă pentru șefia partidului. Dizidenții din PSD vor avea și alte oportunități de a contesta actuala conducere a formațiunii, însă pentru a o face cu succes ar fi, probabil, de preferat să se reorienteze spre alt candidat pentru funcția de președinte. Este posibil ca nici premierul demis să nu mai reprezinte o opțiune câștigătoare în urma prestației ezitante. (more…)

Ludovic Orban și provocarea relației cu Klaus Iohannis

”PNL va fi un partener loial pentru preşedintele Klaus Iohannis şi pentru punerea în aplicare a tuturor promisiunilor făcute în 2014. Mă voi bate cu toată energia mea pentru a reuşi, în 2019, să obţinem un nou mandat pentru Klaus Iohannis”, spunea Ludovic Orban în discursul de mulțumire de la congresul PNL. Relația cu Klaus Iohannis ar putea reprezenta una dintre provocările decisive ale mandatului noului lider PNL în contextul opoziției președintelui la candidatura sa precedentă, al apropierii de Cristian Bușoi, contracandidatul său din alegerile interne sau al preferinței pentru Dacian Cioloș la conducerea PNL și în funcția de prim-ministru. (more…)

Premisele unui conflict fratricid

Pe măsură ce scandalul dintre premier și conducerea PSD continuă, replicile protagoniștilor conturează o imagine mai clară a dinamicii relației dintre Sorin Grindeanu și Liviu Dragnea. Refuzul prim-ministrului de a demisiona pare o reacție de orgoliu a unui politician supus la umilințe repetate și împiedicat să-și exercite autoritatea pe care i-o conferă funcția de șef al Guvernului. Greșeala lui Sorin Grindeanu a fost aceea de a tolera interferențele pe linie de partid în activitatea Executivului fără implicarea sa în adoptarea și implementarea deciziilor conducerii PSD. Premierul trebuia să negocieze condițiile în care Liviu Dragnea urma să-și exercite influența asupra miniștrilor înainte de a accepta conducerea Guvernului și să acționeze ca o interfață între partid și membrii cabinetului. Era singura modalitate prin care putea fi evitată instituirea unei duble loialități printre titularii portofoliilor ministeriale care a provocat acest conflict de autoritate între superiorii ierarhici din Executiv, respectiv din partid. (more…)

Tactica Guvernului pârjolit

Coaliția guvernamentală oferă o nouă reprezentație tragi-comică de amploarea episodului OUG 13. Liviu Dragnea își vrea Executivul înapoi de la cabinetul pe care l-a alcătuit și susținut ca lider al principalului partid de guvernământ. Semnalele unei rupturi între o parte din titularii portofoliilor ministeriale și conducerea centrală a PSD au abundat în ultimele săptămâni. Prin urmare, inițiativa liderului social-democrat de a provoca demisia sau demiterea membrilor cabinetului nu este cu totul surprinzătoare. Necunoscuta era, mai degrabă, dacă Liviu Dragnea se va rezuma la schimbarea unor miniștri sau va decide și înlocuirea premierului, pentru că zilele Guvernului în actuala formulă păreau oricum numărate. (more…)

Nicușor Dan și unitatea artificială a USR

USR se menține în atenția publicului mai mult prin tensiunile interne decât prin activitatea parlamentarilor sau a consilierilor locali. Construcția lui Nicușor Dan s-a fisurat ireparabil sub presiunea inițiativei de redefinire a căsătoriei în Constituție. A fost de ajuns ca un singur subiect cu puternice conotații ideologice să-și facă loc pe agenda publică pentru ca unitatea artificială a proiectului să cedeze. Nimic surprinzător pentru cei care au remarcat fragilitatea construcției, au identificat principala vulnerabilitate a partidului în absența unei identități doctrinare și au anticipat evoluțiile interne prin prisma experienței celorlalte proiecte reformiste din istoria recentă. Nu este prima situație în care disputele doctrinare sau de strategie politică din cadrul formațiunilor antisistem degenerează în conflicte personale insurmontabile. Chiar dacă Nicușor Dan va avea câștig de cauză în urma consultărilor interne și va reveni asupra deciziei de a demisiona, partidul va rămâne scindat și imposibil de condus. (more…)

Politică fără principii

Nicușor Dan a fost reconfirmat în funcție la primul congres al partidului. În zilele premergătoare alegerilor interne, președintele USR se abținuse la votul din Camera Deputaților privind inițiativa de redefinire a căsătoriei în Constituție. Nicușor Dan a evitat în repetate rânduri să exprime o poziție clară pe acest subiect. Nici de această dată explicațiile sale nu au fost mai concludente. Președintele USR și-a făcut un obicei din a ocoli răspunsurile tranșante la subiecte importante de pe agenda politică. Misterul pe care îl întreține cu privire la convingerile sale este întâmpinat cu tot mai multă iritare în spațiul public. Ceea ce până la congresul USR putea fi interpretat ca o strategie electorală abilă se transformă într-o vulnerabilitate. Realegerea în funcția de președinte USR îi impune să-și definească profilul public. (more…)

Ce va face Dacian Cioloș

Dacian Cioloș se profilează ca un personaj cheie în ecuația opoziției antiPSD. Alegerea sa poate influența decisiv configurația scenei politice în perspectiva alegerilor din 2019 și, mai ales, 2020. Cele mai afectate de această decizie vor fi cele două formațiuni care au negociat și, poate, încă mai negociază adeziunea fostului premier, PNL și USR. Deocamdată avem o singură certitudine, aceea că Dacian Cioloș este determinat să se implice în politica autohtonă, fie prin adeziunea la unul dintre partidele existente, fie prin lansarea unui proiect nou. Dacă ultima opțiune părea cel mai puțin probabilă în debutul tatonărilor cu partidele de opoziție, dezvăluirile din interiorul PNL și USR denotă că favorabilitatea la adresa fostului premier nu este nici pe departe unanimă printre membrii celor două formațiuni, cu atât mai puțin printre liderii acestora, interesați să-și mențină funcțiile și influența în cadrul organizației. (more…)

Ultimatumul lui Dacian Cioloș

Declarațiile lui Dacian Cioloș din cadrul interviului acordat RFI par un ultimatum adresat PNL și USR. Fostul premier a enunțat din nou posibilitatea de a iniția un proiect politic alături de alți membri ai guvernării sale în contextul în care negocierile cu cele două partide de opoziție traversează un impas. Ezitările acestuia denotă, totuși, că lansarea unei noi formațiuni care să concureze cu PNL sau USR nu reprezintă, cel puțin deocamdată, opțiunea preferată de tehnocrați, dar ar putea să devină pe măsură ce discuțiile cu potențialii parteneri întârzie să ajungă la un rezultat satisfăcător, iar presiunile dinspre societatea civilă și o parte a presei se accentuează. (more…)

Ce urmează pentru PNL

Principalul criteriu de delimitare pe scena politică autohtonă rămâne, din păcate, atitudinea față de campania anticorupție. Din această perspectivă, criza de identitate pe care o traversează PNL era previzibilă din moment ce discursul partidului pe tema justiției s-a transformat radical după 2014. În urmă cu numai două legislaturi, liberalii se aliau cu PSD pentru a se opune ”regimului Băsescu”, căruia îi asociau și instituțiile angrenate în combaterea corupției. Astăzi, PNL încearcă să se poziționeze ca principal susținător al independenței justiției și promotor al unor noi standarde de integritate în politică. Schimbarea apărută pe fondul fuziunii cu PDL și al retragerii lui Crin Antonescu de la conducerea formațiunii a fost consființită odată cu alegerea lui Klaus Iohannis în funcția de președinte. (more…)

Conservatorii din USR

Deputatul USR Iulian Bulai a stârnit controverse printre simpatizanții partidului după ce, ca membru și vicepreședinte al Comisiei pentru egalitate de șanse, s-a abținut de la vot pe marginea proiectului de lege al parteneriatului civil. Nu este primul reprezentant al USR care își atrage criticile activiștilor LGBT. Clotilde Armand a provocat reacții similare prin comentariile favorabile cu privire la inițiativa referendumului pentru redefinirea căsătoriei în Constituție. Deși nu pare o acțiune coordonată, în USR începe să se profileze și un pol conservator. Argumentele prin care cei doi și-au susținut pozițiile ridică, însă, unele semne de întrebare. (more…)