Războiul din Yemen – dezastru umanitar pe filiera Arabia Saudită-Statele Unite

Într-o regiune decimată de conflictele puterilor locale sau globale cu organizaţiile teroriste islamice sau regimurile considerate ostile intereselor acestora, războiul din Yemen rămâne mai degrabă ignorat de presă. În timp ce evenimentele din Siria captau aproape integral atenţia opiniei publice internaţionale pe fondul campaniei militare a Rusiei şi ciocnirilor cu Turcia, conflictul civil din Yemen se transforma într-un dezastru umanitar ca urmare a intervenţiei saudite sprijinite de Statele Unite şi Marea Britanie. La un an de la implicarea inoportună a coaliţiei conduse de Arabia Saudită în conflictul dintre regimul sunnit al preşedintelui Abdu Rabbu Mansour Hadi şi rebelii houthi se discută în sfârşit despre un acord de încetare a ostilităţilor începând cu data de 10 aprilie şi resuscitarea negocierilor de pace prin intermediul Naţiunilor Unite. Read More

Cum s-a ajuns aici

O capitală europeană este din nou scena unor atentate teroriste soldate cu zeci de victime şi sute de răniţi. După Paris a venit rândul Bruxellesului să suporte consecinţele politicii iresponsabile a elitelor occidentale faţă de Orientul Mijlociu. Atacurile din oraşul supranumit “capitala europeană a terorismului” au fost revendicate previzibil de Statul Islamic. Atentatele nu ar fi trebuit să surprindă pe nimeni. Bruxellesul a fost invocat deseori ca o potenţială ţintă a organizaţiilor teroriste. Comunităţile musulmane de la periferia capitalei europene sunt de notorietate internaţională. Surprinse de incidentele recente au părut doar autorităţile belgiene, incapabile să prevină atacurile în ciuda avertismentelor şi a măsurilor sporite de siguranţă din ultima perioadă. Read More

Alternativa Ted Cruz – între conspiraţionism islamofob şi neoconservatorism

În presa americană au apărut la sfârşitul săptămânii trecute câteva nume reprezentative din echipa de politică externă a candidatului Ted Cruz. Opţiunile celui de-al doilea mai bine poziţionat aspirant la învestitura republicană sunt cel puţin discutabile. Echipa de consilieri reprezintă o combinaţie dubioasă între naţionalişti conspiraţionişti şi islamofobi şi neoconservatori. Alternativa la Donald Trump se prefigurează, astfel, şi mai puţin frecventabilă. Perspectivele oricum pesimiste cu privire la politica externă americană după alegerile prezidenţiale devin şi mai îngrijorătoare în lumina revelaţiilor despre unul dintre favoriţii cursei pentru Casa Albă.

Read More

Retragerea Rusiei din Siria. Misiune îndeplinită

Decizia Kremlinului de a-şi retrage armata din Siria la numai o jumătate de an după implicarea în războiul dintre regimul prieten condus de Bashar al-Assad, grupările rebele susţinute de occidentali şi organizaţiile teroriste active în această zonă a luat prin suprindere majoritatea comentatorilor. Cei mai mulţi dintre analiştii de profil mizau pe o prezenţă militară mai îndelungată, anticipau complicaţii suplimentare în perspectiva unei rezoluţii a conflictului şi invocau necesitatea ca Rusia să fie constrânsă să îşi restrângă implicarea. Obiectivele limitate ale intervenţiei, evoluţia favorabilă a conflictului şi capacitatea redusă a statului rus de a-şi proiecta puterea militară în afara sferei tradiţionale de influenţă explică decizia precaută adoptată de administraţia Putin ca urmare a armistiţiului dintre armata siriană şi adversarii regimului alawit.

Read More

Cum a pierdut Rand Paul învestitura republicană

În condiţiile unui context favorabil şi unei competiţii electorale dominate de contestări la adresa status quo-ului, candidatura lui Rand Paul, singurul aspirant în cursa pentru Casa Albă care putea reprezenta o alternativă reală la candidaţii establishment-ului, a trecut mai degrabă neobservată. Rezultatele mediocre din debutul alegerilor primare l-au condus spre o retragere prematură. Campania sa nu a reuşit nici măcar să lase o amprentă puternică asupra dezbaterii electorale. Cum a ajuns, însă, în această situaţie unul dintre candidaţii cotaţi nu demult cu şanse considerabile? Read More

Paradoxalul Donald Trump – produs sau contestatar al establishment-ului?

Răspunsul la întrebarea din titlu ar putea fi ambele. Donald Trump este produsul de ultimă generaţie al sistemului politico-mediatic american. Ascensiunea sa este sinonimă cu inaugurarea ultimului stadiu de degradare a democraţiilor occidentale. Majoritatea comentatorilor de peste ocean va continua să-şi manifeste stupoarea în faţa succeselor aspirantului la preşedinţie atât timp cât va refuza să înţeleagă că această candidatură reprezintă o consecinţă a evoluţiilor sistemice. Confuzia este alimentată de postura paradoxală a candidatului republican, a cărui campanie se profilează ca o contestare a establishment-ului din care provine. Read More

Reforma Uniunii Europene se amână

Farsa negocierilor dintre Marea Britanie şi Uniunea Europeană s-a încheiat cu un acord previzibil care nu aduce nicio modificare substanţială în dinamica proiectului comunitar. Premierul britanic a obţinut ce şi-a dorit de la omologii de pe continent, un pretext pentru menţinerea în interiorul construcţiei europene. Liderii statelor membre au părăsit Bruxelles-ul mulţumiţi de rezultatul negocierilor, însă David Cameron şi-a propus prea puţin în comparaţie cu revendicările taberei eurosceptice şi cu angajamentele din campania electorală pentru ca acordul să fie privit ca un succes şi în plan intern. Read More

Politica externă americană după alegerile prezidenţiale

Donald Trump şi-a reluat criticile la adresa deciziilor de politică externă ale administraţiilor Bush jr în cadrul ultimei dezbateri a candidaţilor republicani pentru nominalizarea la alegerile prezidenţiale. Acesta a contestat intervenţia din Irak desfăşurată sub pretextul implicării lui Saddam Hussein în atentatele teroriste din 11 septembrie 2001 şi a denunţat acuzaţiile false privind armele de distrugere în masă ale regimului baathist. Nu sunt nici singurele „evadări din rând” ale candidatului republican în dezbaterile pe politică externă, acesta criticând şi intervenţia din Libia sau susţinând o rezolvare a conflictului din Siria în parteneriat cu puterile regionale. Read More

Brexit şi farsa negocierilor

Ce poziţie ar trebui să adopte România în privinţa negocierilor dintre Marea Britanie şi Uniunea Europeană este întrebarea la care încearcă să răspundă Horaţiu Pepine într-un articol recent (Brexit şi emigraţia românească).

Editorialistul Deutsche Welle scrie că „disidența britanică pare să fie până acum singura propunere serioasă de revizuire a mecanismelor actuale și de reașezare a Uniunii pe un temei mai solid și, totodată, mai democratic”, iar ţările de talia României ar trebui să aibă „cel mai mare interes ca mecanismele din interiorul Uniunii să fie cât mai democratice (adică receptive la vocile celor mici)”. Read More

Interesele de sub cupola războiului împotriva terorismului

Incidentul dintre Turcia şi Rusia devoalează viziunile divergente ale puterilor implicate în războiul împotriva Statului Islamic. Diversitatea intereselor care se manifestă în cadrul acestui conflict reprezintă o dovadă suplimentară că interpretările bipolare sunt depăşite. Pentru a înţelege situaţia din Orientul Mijlociu este nevoie să recurgem la o perspectivă realistă care include obiectivele strategice ale fiecărui actor în parte.

Doborârea avionului rus pentru o minoră abatere de la spaţiul aerian sirian a generat speculaţii pe marginea intenţiilor regimului turc. Anumiţi analişti vorbesc despre o tentativă de a obstrucţiona participarea Rusiei la coaliţia împotriva Statului Islamic şi chestionează obiectivele prioritare ale Turciei şi ale celorlalţi actori din regiune. Oricare ar fi cauzele reale ale incidentului, acesta reliefează dezacordurile persistente dintre puterile implicate în conflictul din Irak şi Siria sub pretextul combaterii terorismului islamic. Read More

Cum ar trebui să reacţioneze Franţa

Atentatele teroriste care au cuprins Franţa în ultimul an au culminat vineri cu cele 7 atacuri simultane de la Paris. Cei 129 de morţi şi 352 de răniţi se adaugă listei tot mai lungi de victime ale extremismului islamic din spaţiul euro-atlantic.

Dezbaterea despre atentatele din Franţa nu ar trebui să se limiteze la politica internă a Uniunii Europene şi la efectele crizei imigranţilor pentru statele membre. O perspectivă completă asupra incidentelor este obligatoriu să cuprindă cauzele fenomenului de proliferare a terorismului islamic în lumea arabă şi în societăţile europene şi legăturile sale cu politica intervenţionistă a statelor occidentale în Orientul Mijlociu. Read More

Cum a fost posibil Statul Islamic

Revista The American Conservative a publicat recent o analiză a raporturilor decizionale din cadrul administraţiei George W. Bush care au condus la declanşarea războiului din Irak în 2003 şi la primele măsuri adoptate de Autoritatea Provizorie a Coaliţiei (CPA) după înlăturarea lui Saddam Hussein.

În rolurile principale ale analizei intitulate The Deciders („Decidenţii”) figurează personalităţi controversate precum L. Paul “Jerry” Bremer, Douglas Feith, Paul Wolfowitz, I. Lewis “Scooter” Libby, Walter Slocombe sau Richard Perle. Autorul le distribuie roluri cheie în perioada premergătoare intervenţiei militare, dar şi în gestionarea situaţiei post-conflict, fiindu-le atribuite unele dintre cele mai sensibile decizii adoptate de administraţia americană. Read More

Rusia ca alternativă

Federaţia Rusă reprezintă astăzi pentru mulţi critici ai blocului trans-atlantic o potenţială alternativă.

Rusia nu captivează neapărat prin sistemul său politic, ca model alternativ de dezvoltare economică sau socială, şi nici prin tradiţia sa religioasă sau culturală, care ar fi trebuit să reprezinte sursa unei adevărate regenerări morale şi instituţionale. De altfel nu putem nici măcar să vorbim despre existenţa unui asemenea model, ca alternativă la cel propus de civilizaţia occidentală, atât timp cât între tradiţie şi actualitate apare o ruptură atât de profundă ca în Rusia zilelor noastre. Read More

Salvatorii

Circulă pe Facebook o fotografie extrem de sugestivă de la marşul cavaleriei americane. Aceasta înfăţişează un ţăran în vârstă ieşit la marginea câmpului să salute convoiul militar. Din păcate fotografia este făcută din depărtare şi nu surprinde mimica acestuia. Putem să bănuim însă o expresie de bucurie sinceră şi naivă. Semnificaţia acestei fotografii cuprinde aproape un secol de istorie românească. Read More

Intervenţionismul, aceeaşi poveste – episodul ISIS

Se împlinesc deja câteva săptămâni de la debutul bombardamentelor aeriene împotriva ISIS iar situaţia din teren nu pare să se îndrepte într-o direcţie pozitivă, din contră. Potrivit relatărilor presei, teritoriul controlat de Statul Islamic continuă să se extindă, atenţia îndreptându-se în ultima perioadă spre luptele din Kobani, oraş aflat la graniţa dintre Siria şi Turcia.

Pe măsură ce situaţia din Irak şi Siria se deteriorează, apelurile la extinderea intervenţiei militare a aliaţilor se înmulţesc, la fel şi teoriile care-şi propun să exacerbeze pericolul reprezentat de ISIS pentru securitatea spaţiului european şi nord-american. Read More