CategorieInternaţional

Ingerința justiției în politică și invers

Mecanismele decizionale din culisele organismelor comunitare se bucură în premieră de atenție mediatică în spațiul autohton. Românii descoperă latura obscură a Uniunii Europene pe fondul înființării unei instituții controversate. Evoluția procesului demantelează competiția de influență din subteranele construcției europene. Proiectul unui parchet general reflectă viziunea cancelariilor cu agendă integraționistă, contrar tendințelor eurosceptice tot mai prezente în rândul votanților de pe continent. Reticiența statelor membre care au preferat să nu se alăture demersului este justificată și de suspiciunile cu privire la instrumentalizarea politică a dosarelor. Posibila numire la conducerea instituției a unui candidat acuzat de fapte similare nu face decât să alimenteze scepticismul guvernărilor opozante. (more…)

Kovesi la Bruxelles – temă de campanie pentru eurosceptici

Selectarea Laurei Codruța Kovesi printre candidații la funcția de procuror general european reprezintă, pe de o parte, rezultatul campaniei de relații publice din presa occidentală ce a însoțit mandatele sale la conducerea DNA și, pe de altă parte, o mutare politică a establishment-ului bruxellez împotriva guvernului de la București după modelul realegerii lui Donald Tusk ca președinte al Consiliului European în ciuda opoziției regimului polonez. O potențială numire a fostei șefe DNA la conducerea Parchetului Uniunii Europene n-ar face decât să evidențieze din nou mecanismele viciate de ascensiune la vârful instituțiilor comunitare. (more…)

Cine se joacă cu focul

Mișcarea „vestelor galbene” a fost întâmpinată cu perplexitate în spațiul mediatic occidental. Obișnuit să glorifice protestele de masă ca forma supremă de exprimare democratică, comentariatul mainstream s-a poziționat ezitant la adresa manifestațiilor împotriva uneia dintre redutele establishment-ului, administrația Macron, și în reacție la un demers cu pretinse motivații ecologiste derivate tocmai din agenda progresistă. O simplă comparație între tonalitățile relatărilor de presă relevă dubla măsură în raportarea la fenomene de natură similară pe criteriul orientării politice. De altfel, chiar media progresistă a cultivat mentalitățile a căror expresie o reprezintă și mișcările recente din Franța prin incitarea permanentă la revoltă împotriva normelor sociale și stimularea protestelor ca instrument de impunere a propriei agende. Prelungirea manifestațiilor dincolo de atingerea obiectivului principal reflectă apetitul ridicat pentru ieșirea în stradă indus de o filozofie a indignării diseminată în societățile occidentale de agitatori cu expunerea mediatică disproporționată. (more…)

Atenție! Publicitate politică

Polarizarea internă pe tema anticorupției se reflectă periodic și în presa internațională. Reputația de care se bucură în România publicațiile mainstream din spațiul occidental se dovedește iluzorie cu aproape fiecare incursiune a acestora în politica autohtonă. Partizanatul analizelor trădează cel puțin superficialitatea autorilor, dacă nu chiar racordarea deliberată la interesele uneia dintre tabere. Instituții de presă consacrate găzduiesc cu regularitate materiale descalificante care le transformă în veritabile organe de propagandă. (more…)

De-o parte snipere, de cealaltă praștii

Iresponsabilitatea administrației Trump începe să se măsoare în victime. Bilanțul negru al armatei israeliene în confruntările cu civili neînarmați s-a extins cu câteva zeci de morți și sute de răniți pe fondul protestelor din Gaza împotriva deciziei de relocare a ambasadei Statelor Unite. Chestiunea apartenenței victimelor la Hamas este secundară în condițiile răspunsului asimetric la provocările de peste graniță. Abuzurile comise de forțele israeliene în replică la manifestațiile palestinienilor sunt indefensibile. Avocații Israelului încearcă să disemineze responsabilitatea autorităților de la Ierusalim prin asocierea victimelor cu terorismul islamic, însă imaginile vorbesc de la sine – de-o parte lunetiști, de cealaltă manifestanți cu praștii servind drept ținte de antrenament spre amuzamentul soldaților israelieni.

(more…)

Unii nu știu să piardă

Alegerile din spațiul occidental continuă să producă rezultate șocante pentru mainstream-ul politico-mediatic. Succesul candidaturilor anti-establishment (autentice sau oportuniste) isterizează reprezentanții statu quo-ului, ale căror reacții variază între lamentări patetice și avertismente fataliste. Fetișul pentru democrație face inacceptabile evoluțiile contrare propriilor convingeri. Prin urmare, teoriile la care recurg pentru a explica deznodământul scrutinelor contestate eludează deliberat voința alegătorilor de sancționare a agendei progresiste. În tentativa de a delegitima rezultatele anumitor competiții electorale, practici relativ uzuale pentru marketingul politic (inspirate din cel comercial) sunt reconsiderate ca tehnici de manipulare. În consecință, votantul antisistem este descalificat ca idiot util al Kremlinului, victimă a comploturilor de pervertire a mecanismelor democratice în societățile vestice. (more…)

De ce Cambridge Analytica

Participarea la campania lui Donald Trump a propulsat Cambridge Analytica în atenția opiniei publice. În căutare de explicații pentru victoria surprinzătoare a candidatului outsider, presa internațională a creditat pretențiile firmei britanice de a fi jucat un rol determinant în alegeri, acordând spații mai ample reportajelor despre inovațiile sale tehnologice decât mărturiilor unor foști colaboratori despre ineficiența targetării psihografice. Tentați să-și atribuie merite extinse pentru a-și consolida atractivitatea în piață, consultanții britanici și-au nuanțat totuși declarațiile inițiale pe fondul controverselor cu privire la originea datelor folosite. Nu a fost nici singurul episod în care firma a comunicat defectuos, implicarea în campania referendumului pentru retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană făcând obiectul unor afirmații la fel de contradictorii și poate chiar incriminatoare. (more…)

Demagogul și radicalul. O coliziune așteptată

Disensiunile care au provocat îndepărtarea lui Steve Bannon din administrație au erupt pe fondul publicării cărții jurnalistului Michael Wolff care documentează, din interiorul Casei Albe, primul an de mandat al lui Donald Trump. Zvonuri despre ruptura dintre foștii colaboratori circulau dinaintea formalizării despărțirii. Dezvăluirile recente soldate cu reacții infamante din partea președintelui oficializează conflictul și realiniază taberele din cadrul partidului republican în perspectiva alegerilor de pe parcursul anului. Evoluțiile curente reprezintă o confirmare și a tendințelor de reconciliere cu establishment-ul, în condițiile abandonării agendei de susținere a contender-ilor republicani cu orientare populist-naționalistă. (more…)

Vorbe goale

Strategia de securitate a administrației Trump configurează o doctrină convențională de politică externă, în contrast cu proiecțiile alarmiste sau naive care continuă să anime dezbaterile publice. „Realismul principial” clamat de președintele american rămâne o ficțiune electorală menită să speculeze aspirațiile societății americane cu privire la revizuirea angajamentelor externe. Contradicțiile documentului amintit nu reprezintă o surpriză pentru cei care au remarcat încă din campanie inconsistența și incoerența candidatului republican. Prestația Statelor Unite pe scena internațională rămâne subordonată mizelor electorale interne sau intereselor externe angrenate în mecanismele de lobby din Washington. (more…)

Demagogia și radicalismul – extremele curentului antiestablishment

Curentul antiestablishment din spațiul occidental determină o îndepărtare de centru a actorilor politici, în ambele direcții ideologice, care devine uneori sinonimă cu o apropiere de extreme. Sub presiunea ascensiunii unor alternative la partidele consacrate, cu posibile consecințe negative în termeni electorali pentru formațiunile dominante, mainstream-ul își dezvoltă tendința de a prelua teme de campanie din registrul contestatarilor înrudiți ideologic. Marginalii de ieri exercită astăzi o influență transformatoare asupra dezbaterii publice. Rămâne de văzut în ce măsură schimbarea de discurs se va reflecta și la nivelul agendei politice din moment ce, deocamdată, nu pot fi consemnate evoluții decisive în această direcție. (more…)

Revirimentul ideologic al dezbaterii politice occidentale

Dezbaterea politică din spațiul euroatlantic a cunoscut un reviriment ideologic pe fondul curentului anti-establishment care a stimulat apariția de noi formațiuni ca alternative la partidele consacrate. Teoriile ce anticipau debutul unei etape post-ideologice în politica occidentală au fost invalidate de competițiile electorale din ultima perioadă care au consemnat o serie de succese importante ale candidaților și partidelor de profil. Fenomenul antisistem de dată recentă reprezintă și o contrareacție la aplatizarea discursului politic ca parte a procesului mai amplu și mai îndelungat de uniformizare doctrinară a spectrului de partide. (more…)

Alarmă falsă

Numeroși comentatori încearcă să acrediteze ideea unei schimbări de paradigmă în politica externă americană odată cu învestirea noului președinte al Statelor Unite. Summit-ul NATO de la Bruxelles a reprezentat un prilej de resuscitare a acestor teorii după evoluțiile, mai degrabă, contrare din perioada anterioară. Declarațiile lui Donald Trump au părut să confirme presupusul izolaționism al administrației de la Casa Albă, în timp ce reacțiile disproporționate ale oficialilor germani, poate nu independente de contextul electoral intern, au alimentat speculațiile cu privire la o potențială ruptură între SUA și principalele state UE. (more…)