Baletul lui Liviu Dragnea cu sistemul. Actul final

Baletul președintelui social-democrat cu „statul paralel” se apropie de final. Direcția Națională Anticorupție a declanșat (în sfârșit) urmărirea penală împotriva lui Liviu Dragnea într-un dosar care dezvăluie legăturile dintre liderul PSD și Tel Drum. Acuzațiile DNA câștigă în credibilitate prin implicarea unei instituții europene, OLAF, după ce precedentele dosare au fost contestate ca nefondate. Despre relațiile dintre fostul șef al Consiliului Județean Teleorman și firma beneficiară a unor contracte substanțiale din bani publici se discută de la începutul anilor 2000. Numeroasele anchete jurnalistice pe speța în cauză au reprezentat principala sursă a suspiciunilor de corupție din spațiul public la adresa președintelui social-democrat.

Lipsa de reacție a autorităților competente la acuzațiile vehiculate insistent în presă, susținute adesea de probe concludente ce recomandau declanșarea unor cercetări oficiale, a alimentat speculațiile cu privire la relația privilegiată a liderului PSD cu „binomul SRI-DNA”. Mărturiile unor personaje influente ajunse în colimatorul procurorilor anticorupție au confirmat relațiile cultivate de Liviu Dragnea cu conducerile instituțiilor respective. De altfel, președintele Camerei Deputaților pare să fi mizat până în ultimul moment pe negocierea unui „armistițiu” în care moneda de schimb pentru neutralizarea anchetelor penale să constea în amendarea proiectului legilor justiției și în tergiversarea demiterii procurorului-șef DNA.

Tatonările din culise reprezintă singura explicație plauzibilă a ezitărilor din prestația coaliției guvernamentale, în special cu privire la formularea și adoptarea îndelung așteptatelor reforme din justiție. Raporturile de forțe s-au echilibrat după inițiativa precipitată de la începutul anului, soldată cu risipirea avantajului conferit de succesele electorale din 2016, și au continuat să evolueze defavorabil liderului social-democrat pe fondul conflictelor cu premierii Sorin Grindeanu sau Mihai Tudose. Rezultatele alegerilor legislative anunțau o guvernare stabilă și autoritară a tandemului PSD/ALDE la adăpostul majorității confortabile din Parlament, însă episodul OUG 13 a epuizat prematur legitimitatea celor două formațiuni, părând să confirme intențiile de blocare a eforturilor de combatere a corupției la nivel politic.

Înlocuirea diletantului Florin Iordache cu un specialist reputat, precum Tudorel Toader care deținea și avantajul de a nu fi membru de partid, a avut menirea de a tempera contestările din spațiul public și de a induce un plus de profesionalism în eforturile de modificare a legilor justiției. Prestația fostului membru CCR s-a dovedit, însă, departe de așteptări. Superficialitatea din abordarea procesului de reformă și inabilitatea din gestionarea dezbaterii publice au încurajat reacțiile de opoziție viscerală din partea susținătorilor campaniei anticorupție și, mai problematic, din cadrul sistemului. De cealaltă parte, ezitările în adoptarea deciziilor au nemulțumit susținătorii coaliției și au readus în prim plan adepții unor abordări mai brutale ale reformei justiției, vezi reactivarea artizanului OUG 13 la șefia comisiei parlamentare de sistematizare, unificare și asigurare a stabilității legislative în domeniu.

Așa cum rezultă și din mandatul lui Tudorel Toader, indecizia reprezintă caracteristica definitorie a guvernării PSD/ALDE. Recent încheiatul proces de modificare a legislației fiscale a fost marcat de oscilații similare. Măsurile adoptate de actuala putere corespund rareori celor anunțate în prealabil. Toate aceste fluctuații din activitatea guvernamentală, lipsite de argumente convingătoare, sunt de natură să alimenteze speculațiile cu privire la mecanismele decizionale. Inițiativele coaliției din domenii sensibile par supuse unui proces obscur de negociere din moment ce ajustările nu reflectă neapărat opiniile exprimate în spațiul public. Iar cele mai elocvente în acest sens sunt fluctuațiile din discursul lui Liviu Dragnea.

Președintele PSD a început legislatura curentă cu o atitudine, mai degrabă, conciliantă la adresa „binomului SRI-DNA”, preocupat mai mult de temperarea elanului „reformator” al unor colegi de partid sau de alianță. Până și infama OUG 13 a părut un demers țintit de eliminare a problemelor din justiție ale liderului social-democrat care să nu necesite o reformă de ansamblu a sistemului. Vulnerabilitățile generate de protestele antiguvernamentale s-au accentuat în contextul demiterii prin moțiune de cenzură a prim-ministrului Sorin Grindeanu. Contestat și din interiorul partidului pentru administrarea defectuoasă a guvernării, Liviu Dragnea și-a pierdut ascendentul în fața lui Klaus Iohannis și a fost nevoit să accepte o variantă de compromis în desemnarea actualului premier Mihai Tudose.

La numai trei luni după acest moment, președintele PSD intra din nou în conflict deschis cu prim-ministrul susținut de propriul partid pe fondul unei competiții interne de influență. Mihai Tudose nu se sfia să speculeze oportunitatea oferită de o anchetă a DNA pentru a înlocui cel mai important ministru în relația cu centrele de putere din PSD, Sevil Shhaideh, o colaboratoare fidelă a liderului social-democrat, consolidându-și astfel autoritatea asupra cabinetului.

În condițiile acestor evoluții nefaste pentru președintele Camerei Deputaților, mesajele sale au câștigat în agresivitate, apropiindu-se de opozanții radicali ai campaniei anticorupție. Schimbarea de discurs nu a fost acompaniată, însă, de acțiuni congruente, reprezentând, mai degrabă, (încă) un avertisment. Rămâne de văzut dacă noul dosar DNA va determina o ripostă concretă. Ar putea fi, totuși, prea târziu pentru liderul social-democrat să-și mai reabiliteze statura politică. Indiferent de soarta anchetei, poziția de președinte al PSD pare compromisă. Autoritatea sa asupra liderilor din eșaloanele secunde se diminuează pe măsură ce devine o vulnerabilitate pentru partid și o țintă facilă pentru pretendenții la șefia formațiunii.

Nemulțumirile din interior s-au acumulat și din cauza instrumentării în interes personal a guvernării și, mai ales, a procesului de reformă a justiției, un obiectiv major pe agenda membrilor și votanților PSD. Măsurile împotriva conducerii DNA și a fostei conduceri a SRI continuă să întârzie în ciuda fluxului abundent de informații compromițătoare din spațiul public.

Coaliția guvernamentală a reușit să puncteze prin activitatea comisiilor parlamentare, însă, cel puțin deocamdată, numai la capitolul imagine, repercusiunile asupra persoanelor vizate de acuzații grave fiind inexistente. În condițiile hotărârii recente a CCR care stabilește o obligativitate în acest sens, refuzul Laurei Codruța Kovesi (al patrulea) de a se prezenta la audierile comisiei de anchetă a alegerilor prezidențiale din 2009 ar trebui să se soldeze cu înaintarea unei solicitări de demitere din funcție. O amânare suplimentară a acestui demers îi va atrage lui Liviu Dragnea noi acuzații de coabitare cu „sistemul” pe care pretinde că îl combate.