Halloween-ul şi pedeapsa divină

Incendiul din clubul Colectiv a reaprins discuţia despre oportunitatea sărbătoririi Halloween-ului în România. Nu puţini sunt cei care au invocat sărbătoarea amintită în încercarea de a găsi o explicaţie tragediei. A sugera, însă, o relaţie de cauzalitate între cele două evenimente reprezintă un demers riscant, atât din punct de vedere social, într-un spaţiu public secularizat, cât şi din punct de vedere teologic.

Halloween-ul este o sărbătoare importată în post-comunism, laolaltă cu alte produse culturale îndoielnice ale Occidentului. Originile sale păgâne nu au împiedicat Roma să şi-o însuşească în secolul al VIII-lea şi să o propage în spaţiul apusean. Sărbătoarea nu a fost preluată şi de creştinismul răsăritean, critic la adresa obiceiurilor care presupun mascatul, dar s-a răspândit recent în societăţile ortodoxe sub forma ei secularizată. Read More

Cum a fost posibil Statul Islamic

Revista The American Conservative a publicat recent o analiză a raporturilor decizionale din cadrul administraţiei George W. Bush care au condus la declanşarea războiului din Irak în 2003 şi la primele măsuri adoptate de Autoritatea Provizorie a Coaliţiei (CPA) după înlăturarea lui Saddam Hussein.

În rolurile principale ale analizei intitulate The Deciders („Decidenţii”) figurează personalităţi controversate precum L. Paul “Jerry” Bremer, Douglas Feith, Paul Wolfowitz, I. Lewis “Scooter” Libby, Walter Slocombe sau Richard Perle. Autorul le distribuie roluri cheie în perioada premergătoare intervenţiei militare, dar şi în gestionarea situaţiei post-conflict, fiindu-le atribuite unele dintre cele mai sensibile decizii adoptate de administraţia americană. Read More

Monica Macovei şi conservatorii europeni

Trecerea Monicăi Macovei la grupul conservatorilor din Parlamentul European a stârnit unele reacţii de surprindere. Însă povestea are deja o oarecare vechime.

Discuţiile datează cel puţin din 2013 şi au fost iniţiate prin intermediul Noii Republici, singurul partid din România afiliat la Alianţa Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (AECR). Grupul se afla ca de obicei în căutare de noi europarlamentari, în timp ce Monica Macovei se confrunta în ţară cu presiuni pentru a se retrage din PDL în favoarea unuia dintre partidele nou înfiinţate. Read More

Despre căsătoriile între homosexuali şi alte patimi

Curtea Supremă a Statelor Unite a legalizat căsătoria între persoanele de acelaşi sex pe teritoriul american. Această chestiune preocupă de câteva decenii întreg spaţiul occidental, nu doar America.

Şi în această situaţie, aşa cum se-ntâmplă de obicei în democraţiile occidentale, societăţile au fost cuprinse de lupta surdă dintre contrarii. Majoritatea, prinsă între cele două poluri beligerante, s-a deplasat cu timpul dintr-o tabără în cealaltă, înclinând balanţa în favoarea reformatorilor. Read More

Dispariţia unui fals grosolan

Fuziunea PLR-PC poate reprezenta o oportunitate pentru electoratul conservator de a-şi recâştiga dreptul la reprezentare politică.

S-au împlinit 10 ani de când partidul fondat de Dan Voiculescu a confiscat o titulatură cu vechime în politica autohtonă. Formaţiunea a încercat chiar să se alipească la tradiţia conservatoare românească printr-o serie de eforturi editoriale desfăşurate sub egida unei organizaţii afiliate. Read More

Cercul vicios al guvernării

Am urmărit evenimentele de vineri din Parlament fără niciun fel de emoţii. Nu doar din cauza şanselor reduse ca moţiunea să fie votată, ci, mai ales, pentru că partidele din opoziţie nu sunt capabile să producă un executiv mai bun.

Numele vehiculate de presă arată că PNL se pregăteşte să-şi recicleze candidaţii obişnuiţi pentru ocuparea portofoliilor de miniştri într-un viitor guvern cu componenţă majoritar liberală. Aproape în dreptul fiecăruia putem menţiona diverse eşecuri instituţionale, dar şi diferite afilieri partinice de-a lungul carierei politice. Nu ne puteam aştepta, deci, nici de această dată la o schimbare fundamentală în actul legislativ sau de guvernare, din moment ce alternanţa la putere n-ar fi însemnat decât o nouă „rotaţie a cadrelor”. Read More

Alarmismul justiţiarist

Ultimele zbateri ale actualei clase politice în strânsoarea anticorupţiei continuă să genereze reacţii incandescente.

S-a vorbit din nou, cu aceleaşi accente dramatice, despre o „campanie orchestrată împotriva justiţiei” sau despre „o vară a suspendării justiţiei, (…) în care nu trebuie să ne mai luăm concediu şi să stăm să păzim justiţia”. În acelaşi timp, una dintre anchetele DNA ajungea chiar până la prim-ministrul în funcţie şi era aproape să provoace, în premieră, căderea guvernului şi destrămarea majorităţii parlamentare. Read More

Parlamentul şi partidele

Dezgustul publicului pentru politică se resimte cel mai acut în dreptul parlamentului şi al partidelor. Cercetările sociologice le alocă invariabil cele mai joase cote de încredere printre instituţiile incluse în sondaje.

Parlamentul şi partidele sunt şi principalele ţinte în discursul public. Aproape fiecare proiect politic nou sau organizaţie civică încearcă să speculeze animozitatea publicului, practicând un discurs critic, uneori chiar violent, la adresa legislativului şi a partidelor vechi. Exemplele sunt prea multe pentru a mai fi nevoie de vreo enumerare. Read More

Conflictul în democraţie

S-a vorbit mult despre stilul fostului preşedinte de a face politică atât în timpul, cât şi după terminarea mandatelor sale. Traian Băsescu a fost acuzat că a împărţit România în două prin discursul său polarizant. Şi pe bună dreptate dacă ne gândim la retorica sa maniheistă sau la derapajele repetate de limbaj.

Reprezintă însă conflictul doar apanajul anumitor personaje politice sau este acesta inevitabil în cadrul sistemelor democratice? Pentru că, privind lucrurile din altă perspectivă, rămâne doar o diferenţă regretabilă de stil între perioada fostului şi cea a actualului preşedinte sau a predecesorilor acestora. Read More

Dezgustul de politică

Politica românească stârneşte tot mai puţin interesul publicului larg. Acesta este însă un fenomen caracteristic democraţiilor contemporane, nu doar României. Tendinţa de retragere a publicului din viaţa politică reprezintă un semnal de normalitate după secole întregi în care transformările politice, economice şi sociale au reclamat un nivel din ce în ce mai ridicat de participare populară.

Cercetările sociologice arată o preocupare tot mai scăzută din partea publicului pentru actualitatea politică. Mai trezesc interes doar anumite runde de alegi, scandalurile majore sau vreo arestare sonoră. De aici poate şi declinul presei scrise, retrasă în mediul online pentru a-şi reduce costurile în marja de supravieţuire. De aici şi audienţele mult inferioare ale televiziunilor de profil, dar şi obişnuitele probleme financiare care completează tabloul unei industrii falimentare. Read More

Scandalul Rarinca – incursiune în culisele sistemului

Scandalul Rarinca devoalează atât problemele sistemului de justiţie, cât şi mentalitatea sectară a participanţilor la dezbaterea publică.

Nu trebuie să fii un critic înverşunat al campaniei anticorupţie pentru a observa că acest caz ridică semne de întrebare cu privire la activitatea instituţiilor din justiţie. Totul a pornit de la o plângere a preşedintei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu, în care o acuza de şantaj pe o fostă apropiată a acesteia, Mariana Rarinca. Read More

Portretul oportunistului în politică

Îl veţi vedea gudurându-se pe lângă puternicii momentului, încercând să le câştige încrederea şi favorurile.

Îl veţi vedea în cercuri selecte, vorbind în exces, gesticulând larg sau râzând zgomotos şi adresându-se celor din jur cu cel mai măgulitor apelativ posibil, dle senator, dle ministru sau dle preşedinte.

Îl veţi vedea mereu dornic să se facă util mai marilor zilei, gata să sară la gâtul celor care le-ar ameninţa poziţia. Read More

Dezbateri de idei sau ciocniri de interese?

Dezbaterea pe marginea Codului silvic este caracteristică pentru confruntările din cadrul democraţiilor contemporane.

Dezbaterile publice opun din ce în ce mai mult reprezentanţii anumitor interese politice sau economice şi mai puţin lideri ai unor curente sociale sau exponenţi ai unor tradiţii filozofice. Aceştia din urmă sunt adeseori marginalizaţi pe motiv de radicalism sau de atitudine ireconciliabilă, care ar face imposibilă adoptarea oricărui compromis între părţile implicate în dezbatere. Read More

Rusia ca alternativă

Federaţia Rusă reprezintă astăzi pentru mulţi critici ai blocului trans-atlantic o potenţială alternativă.

Rusia nu captivează neapărat prin sistemul său politic, ca model alternativ de dezvoltare economică sau socială, şi nici prin tradiţia sa religioasă sau culturală, care ar fi trebuit să reprezinte sursa unei adevărate regenerări morale şi instituţionale. De altfel nu putem nici măcar să vorbim despre existenţa unui asemenea model, ca alternativă la cel propus de civilizaţia occidentală, atât timp cât între tradiţie şi actualitate apare o ruptură atât de profundă ca în Rusia zilelor noastre. Read More

Salvatorii

Circulă pe Facebook o fotografie extrem de sugestivă de la marşul cavaleriei americane. Aceasta înfăţişează un ţăran în vârstă ieşit la marginea câmpului să salute convoiul militar. Din păcate fotografia este făcută din depărtare şi nu surprinde mimica acestuia. Putem să bănuim însă o expresie de bucurie sinceră şi naivă. Semnificaţia acestei fotografii cuprinde aproape un secol de istorie românească. Read More