Politicianul – agent de vânzări

Poate cel mai semnificativ moment al dezbaterii recente a candidaţilor republicani pentru alegerile prezidenţiale din Statele Unite a fost reprezentat de polemica pe tema imigraţiei, revelator atât pentru evaluarea consecvenţei participanţilor în activitatea politică trecută sau prezentă, cât şi pentru înţelegerea transformărilor de mentalitate suferite de politicianul occidental în ultimele decenii.

Imigraţia reprezintă o temă recurentă în campaniile pentru alegerile prezidenţiale din Statele Unite. Interesul publicului american pentru acest subiect, explicabil datorită implicaţiilor economice, a fost amplificat în ultimii ani şi de ameninţările teroriste domestice, deliberat exagerate de către elitele politice şi mediatice cu scopul de a justifica intervenţiile militare externe, suplimentarea fondurilor destinate apărării şi serviciilor de informaţii sau iniţiativele legislative care restricţionează libertăţile civile. Read More

Hristos Se naşte, slăviţi-L!

„Spun cei ce tâlcuiesc mistic cuvintele dumnezeieşti şi le cinstesc precum se cuvine prin contemplaţii mai înalte, că omul a fost făcut la început după chipul lui Dumnezeu ca să se nască cu voinţa din Duh şi să primească asemănarea adaosă lui prin păzirea poruncii dumnezeieşti – aceasta ca să fie acelaşi om făptură a lui Dumnezeu după fire şi fiu al lui Dumnezeu şi dumnezeu prin Duh după har. Căci nu era cu putinţă ca omul creat să se arate altfel fiu al lui Dumnezeu şi dumnezeu prin îndumnezeirea din har, dacă nu se năştea mai înainte cu voinţa din Duh, datorită puterii de-sine-mişcătoare şi liberă aflată în el prin fire. Read More

Opţiunea tehnocrată şi iresponsabilitatea legislativă

Ultimele săptămâni au consemnat adoptarea unor proiecte legislative contestate în spaţiul public, precum creşterea salariilor bugetarilor, introducerea pensiilor speciale pentru aleşi, interzicerea fumatului în spaţiile publice sau legea vânătorii. Nu este deloc întâmplător că iniţiativele au urmat instalării unui cabinet lipsit de responsabilitate politică, reprezentând şi o expresie a efectelor guvernării tehnocrate asupra regimului democratic.

Numeroşi comentatori s-au grăbit să aprecieze guvernarea Cioloş ca semn al maturizării democratice, iar receptivitatea clasei politice la adresa protestelor recente este invocată ca principal argument în sprijinul acestei afirmaţii. Opţiunea tehnocrată ascunde, însă, riscuri considerabile pentru calitatea sistemului reprezentativ, la fel şi tendinţa unor secţiuni importante din societate de a-şi susţine revendicările în stradă. Read More

Conservatorismul de import

Platforma În linie dreaptă a ajuns recent în atenţia publicului ca urmare a desemnării unuia dintre susţinătorii săi ca ministru în cabinetul Cioloş, prilej pentru elita progresistă să discrediteze încă o dată conservatorismul.

Numirea lui Marius Bostan a fost contestată vehement din cauza asocierii acestuia cu platforma acuzată de fascism, xenofobie sau rasism. Recunoaştem în această caracterizare etichetele obişnuite care sunt atribuite de la o vreme oricărei mişcări de dreapta, cu atât mai mult celor care se revendică de la conservatorism. Read More

Muzica civilizaţiei post-industriale

Muzica electronică sublimează mediul post-industrial al civilizaţiei occidentale. În compoziţiile sale se regăsesc ecouri ale progresului tehnologic şi ale implicaţiilor sale prezente sau viitoare asupra existenţei umane. Aranjamentele muzicale redau cu fidelitate tensiunea care continuă să se acumuleze între om şi creaţiile sale materiale. Dinamica relaţiei dintre persoana umană şi maşină dobândeşte astfel o reprezentare artistică.

Muzica electronică rezonează parţial cu etosul timpului actual şi al spaţiului său de origine. Maşina instaurează diminuarea umanităţii într-o epocă orientată spre atingerea transcendenţei prin ştiinţă. Ierarhia firească se inversează pentru a reflecta superioritatea creaţiei artificiale în dauna celei naturale. Fiinţa umană este pe cale să devină o relicvă a trecutului, o etapă încheiată printre vârstele nesfârşite ale universului. Read More

Interesele de sub cupola războiului împotriva terorismului

Incidentul dintre Turcia şi Rusia devoalează viziunile divergente ale puterilor implicate în războiul împotriva Statului Islamic. Diversitatea intereselor care se manifestă în cadrul acestui conflict reprezintă o dovadă suplimentară că interpretările bipolare sunt depăşite. Pentru a înţelege situaţia din Orientul Mijlociu este nevoie să recurgem la o perspectivă realistă care include obiectivele strategice ale fiecărui actor în parte.

Doborârea avionului rus pentru o minoră abatere de la spaţiul aerian sirian a generat speculaţii pe marginea intenţiilor regimului turc. Anumiţi analişti vorbesc despre o tentativă de a obstrucţiona participarea Rusiei la coaliţia împotriva Statului Islamic şi chestionează obiectivele prioritare ale Turciei şi ale celorlalţi actori din regiune. Oricare ar fi cauzele reale ale incidentului, acesta reliefează dezacordurile persistente dintre puterile implicate în conflictul din Irak şi Siria sub pretextul combaterii terorismului islamic. Read More

Câteva gânduri despre proteste

Protestele de masă au devenit treptat şi în România un fenomen social cu implicaţii decisive asupra evoluţiilor politice. Ultimii ani au consemnat cel puţin trei astfel de momente în care câteva zeci de mii de persoane şi-au exprimat nemulţumirile în stradă la adresa anumitor aspecte ale politicii guvernamentale.

Contestările s-au extins de fiecare dată la clasa politică în ansamblu, determinând evoluţii puţin probabile într-un context normal, precum abandonarea unor proiecte în privinţa cărora exista un larg consens politic sau chiar destrămarea unor majorităţi parlamentare şi căderea guvernelor susţinute de acestea. Read More

Biserica, intelectualii şi comunicarea

Contestările la adresa Bisericii din contextul incidentului de la clubul Colectiv au dat naştere unor reacţii din interior referitoare la, printre altele, modul în care comunică Biserica, în urma cărora Patriarhia a decis înlocuirea purtătorului de cuvânt.

Surprinde, în primul rând, momentul ales pentru publicarea acestor reacţii. Orice specialist în comunicare ar fi descurajat astfel de critici din interiorul Bisericii într-un context în care se confruntă cu contestări din afară. Recomandările au venit, deci, de la persoane care ignoră până şi cele mai elementare reguli de comunicare, ceea ce ne obligă să punem în discuţie competenţa în domeniu a celor care le-au emis. Asta, bineînţeles, dacă intenţiile declarate sunt şi cele reale, şi anume de a proteja imaginea Bisericii. Read More

Guvernul “ca afară”

Guvernul Cioloş a fost votat cu o majoritate confortabilă în Parlament, după audierile mai mult de formă din comisii (cu excepţia singulară a Cristinei Guseth). Nimic surprinzător din moment ce doar ALDE, MP şi NR au anunţat că se vor opune, alături de câţiva parlamentari izolaţi din celelalte partide, deşi componenţa cabinetului şi programul de guvernare au stârnit destule controverse pentru a fi privite cu mai multă circumspecţie.

Premierul a avut inspiraţia să elimine o parte dintre vulnerabilităţile Guvernului înaintea votului final, dar nu pentru că ar fi existat vreun risc ca noul cabinet să fie respins în Parlament. Dacian Cioloş a speculat mai degrabă oportunitatea de a demonstra receptivitate la reacţiile din spaţiul public, într-o măsură suficientă cât să-şi consolideze imaginea de reprezentant al „străzii” şi să-şi probeze angajamentul de deschidere faţă de societatea civilă. Read More

Cum ar trebui să reacţioneze Franţa

Atentatele teroriste care au cuprins Franţa în ultimul an au culminat vineri cu cele 7 atacuri simultane de la Paris. Cei 129 de morţi şi 352 de răniţi se adaugă listei tot mai lungi de victime ale extremismului islamic din spaţiul euro-atlantic.

Dezbaterea despre atentatele din Franţa nu ar trebui să se limiteze la politica internă a Uniunii Europene şi la efectele crizei imigranţilor pentru statele membre. O perspectivă completă asupra incidentelor este obligatoriu să cuprindă cauzele fenomenului de proliferare a terorismului islamic în lumea arabă şi în societăţile europene şi legăturile sale cu politica intervenţionistă a statelor occidentale în Orientul Mijlociu. Read More

Incolor, inodor, insipid

Preşedintele l-a nominalizat pe fostul comisar european Dacian Cioloş pentru funcţia de prim-ministru, nu înainte de a mima consultările cu partidele parlamentare, dar şi dialogul cu societatea civilă. Nimic surprinzător în alegerea lui Klaus Iohannis din moment ce ştirea circula de săptămâna trecută pe un site apropiat instituţiilor de la Bruxelles.

Preşedintele şi-a anunţat decizia în nota obişnuită, în cadrul unui discurs marcat de platitudinile care şi-au făcut loc în vocabularul oricărui politician român odată cu obligaţia de a-şi declara „vocaţia europeană” cu fiecare oportunitate. Mesajele transmise de Klaus Iohannis sunt previzibile şi din cauza frecvenţei cu care sunt reproduse în spaţiul public: partide fără corupţi, deschiderea competiţiei politice, întărirea statului de drept ş.a.m.d.. Read More

Halloween-ul şi pedeapsa divină

Incendiul din clubul Colectiv a reaprins discuţia despre oportunitatea sărbătoririi Halloween-ului în România. Nu puţini sunt cei care au invocat sărbătoarea amintită în încercarea de a găsi o explicaţie tragediei. A sugera, însă, o relaţie de cauzalitate între cele două evenimente reprezintă un demers riscant, atât din punct de vedere social, într-un spaţiu public secularizat, cât şi din punct de vedere teologic.

Halloween-ul este o sărbătoare importată în post-comunism, laolaltă cu alte produse culturale îndoielnice ale Occidentului. Originile sale păgâne nu au împiedicat Roma să şi-o însuşească în secolul al VIII-lea şi să o propage în spaţiul apusean. Sărbătoarea nu a fost preluată şi de creştinismul răsăritean, critic la adresa obiceiurilor care presupun mascatul, dar s-a răspândit recent în societăţile ortodoxe sub forma ei secularizată. Read More

Cum a fost posibil Statul Islamic

Revista The American Conservative a publicat recent o analiză a raporturilor decizionale din cadrul administraţiei George W. Bush care au condus la declanşarea războiului din Irak în 2003 şi la primele măsuri adoptate de Autoritatea Provizorie a Coaliţiei (CPA) după înlăturarea lui Saddam Hussein.

În rolurile principale ale analizei intitulate The Deciders („Decidenţii”) figurează personalităţi controversate precum L. Paul “Jerry” Bremer, Douglas Feith, Paul Wolfowitz, I. Lewis “Scooter” Libby, Walter Slocombe sau Richard Perle. Autorul le distribuie roluri cheie în perioada premergătoare intervenţiei militare, dar şi în gestionarea situaţiei post-conflict, fiindu-le atribuite unele dintre cele mai sensibile decizii adoptate de administraţia americană. Read More

Monica Macovei şi conservatorii europeni

Trecerea Monicăi Macovei la grupul conservatorilor din Parlamentul European a stârnit unele reacţii de surprindere. Însă povestea are deja o oarecare vechime.

Discuţiile datează cel puţin din 2013 şi au fost iniţiate prin intermediul Noii Republici, singurul partid din România afiliat la Alianţa Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (AECR). Grupul se afla ca de obicei în căutare de noi europarlamentari, în timp ce Monica Macovei se confrunta în ţară cu presiuni pentru a se retrage din PDL în favoarea unuia dintre partidele nou înfiinţate. Read More

Despre căsătoriile între homosexuali şi alte patimi

Curtea Supremă a Statelor Unite a legalizat căsătoria între persoanele de acelaşi sex pe teritoriul american. Această chestiune preocupă de câteva decenii întreg spaţiul occidental, nu doar America.

Şi în această situaţie, aşa cum se-ntâmplă de obicei în democraţiile occidentale, societăţile au fost cuprinse de lupta surdă dintre contrarii. Majoritatea, prinsă între cele două poluri beligerante, s-a deplasat cu timpul dintr-o tabără în cealaltă, înclinând balanţa în favoarea reformatorilor. Read More