Dispariţia unui fals grosolan

Fuziunea PLR-PC poate reprezenta o oportunitate pentru electoratul conservator de a-şi recâştiga dreptul la reprezentare politică.

S-au împlinit 10 ani de când partidul fondat de Dan Voiculescu a confiscat o titulatură cu vechime în politica autohtonă. Formaţiunea a încercat chiar să se alipească la tradiţia conservatoare românească printr-o serie de eforturi editoriale desfăşurate sub egida unei organizaţii afiliate. (more…)

Cercul vicios al guvernării

Am urmărit evenimentele de vineri din Parlament fără niciun fel de emoţii. Nu doar din cauza şanselor reduse ca moţiunea să fie votată, ci, mai ales, pentru că partidele din opoziţie nu sunt capabile să producă un executiv mai bun.

Numele vehiculate de presă arată că PNL se pregăteşte să-şi recicleze candidaţii obişnuiţi pentru ocuparea portofoliilor de miniştri într-un viitor guvern cu componenţă majoritar liberală. Aproape în dreptul fiecăruia putem menţiona diverse eşecuri instituţionale, dar şi diferite afilieri partinice de-a lungul carierei politice. Nu ne puteam aştepta, deci, nici de această dată la o schimbare fundamentală în actul legislativ sau de guvernare, din moment ce alternanţa la putere n-ar fi însemnat decât o nouă „rotaţie a cadrelor”. (more…)

Alarmismul justiţiarist

Ultimele zbateri ale actualei clase politice în strânsoarea anticorupţiei continuă să genereze reacţii incandescente.

S-a vorbit din nou, cu aceleaşi accente dramatice, despre o „campanie orchestrată împotriva justiţiei” sau despre „o vară a suspendării justiţiei, (…) în care nu trebuie să ne mai luăm concediu şi să stăm să păzim justiţia”. În acelaşi timp, una dintre anchetele DNA ajungea chiar până la prim-ministrul în funcţie şi era aproape să provoace, în premieră, căderea guvernului şi destrămarea majorităţii parlamentare. (more…)

Parlamentul şi partidele

Dezgustul publicului pentru politică se resimte cel mai acut în dreptul parlamentului şi al partidelor. Cercetările sociologice le alocă invariabil cele mai joase cote de încredere printre instituţiile incluse în sondaje.

Parlamentul şi partidele sunt şi principalele ţinte în discursul public. Aproape fiecare proiect politic nou sau organizaţie civică încearcă să speculeze animozitatea publicului, practicând un discurs critic, uneori chiar violent, la adresa legislativului şi a partidelor vechi. Exemplele sunt prea multe pentru a mai fi nevoie de vreo enumerare. (more…)

Conflictul în democraţie

S-a vorbit mult despre stilul fostului preşedinte de a face politică atât în timpul, cât şi după terminarea mandatelor sale. Traian Băsescu a fost acuzat că a împărţit România în două prin discursul său polarizant. Şi pe bună dreptate dacă ne gândim la retorica sa maniheistă sau la derapajele repetate de limbaj.

Reprezintă însă conflictul doar apanajul anumitor personaje politice sau este acesta inevitabil în cadrul sistemelor democratice? Pentru că, privind lucrurile din altă perspectivă, rămâne doar o diferenţă regretabilă de stil între perioada fostului şi cea a actualului preşedinte sau a predecesorilor acestora. (more…)

Dezgustul de politică

Politica românească stârneşte tot mai puţin interesul publicului larg. Acesta este însă un fenomen caracteristic democraţiilor contemporane, nu doar României. Tendinţa de retragere a publicului din viaţa politică reprezintă un semnal de normalitate după secole întregi în care transformările politice, economice şi sociale au reclamat un nivel din ce în ce mai ridicat de participare populară.

Cercetările sociologice arată o preocupare tot mai scăzută din partea publicului pentru actualitatea politică. Mai trezesc interes doar anumite runde de alegi, scandalurile majore sau vreo arestare sonoră. De aici poate şi declinul presei scrise, retrasă în mediul online pentru a-şi reduce costurile în marja de supravieţuire. De aici şi audienţele mult inferioare ale televiziunilor de profil, dar şi obişnuitele probleme financiare care completează tabloul unei industrii falimentare. (more…)

Scandalul Rarinca – incursiune în culisele sistemului

Scandalul Rarinca devoalează atât problemele sistemului de justiţie, cât şi mentalitatea sectară a participanţilor la dezbaterea publică.

Nu trebuie să fii un critic înverşunat al campaniei anticorupţie pentru a observa că acest caz ridică semne de întrebare cu privire la activitatea instituţiilor din justiţie. Totul a pornit de la o plângere a preşedintei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu, în care o acuza de şantaj pe o fostă apropiată a acesteia, Mariana Rarinca. (more…)

Portretul oportunistului în politică

Îl veţi vedea gudurându-se pe lângă puternicii momentului, încercând să le câştige încrederea şi favorurile.

Îl veţi vedea în cercuri selecte, vorbind în exces, gesticulând larg sau râzând zgomotos şi adresându-se celor din jur cu cel mai măgulitor apelativ posibil, dle senator, dle ministru sau dle preşedinte.

Îl veţi vedea mereu dornic să se facă util mai marilor zilei, gata să sară la gâtul celor care le-ar ameninţa poziţia. (more…)

Dezbateri de idei sau ciocniri de interese?

Dezbaterea pe marginea Codului silvic este caracteristică pentru confruntările din cadrul democraţiilor contemporane.

Dezbaterile publice opun din ce în ce mai mult reprezentanţii anumitor interese politice sau economice şi mai puţin lideri ai unor curente sociale sau exponenţi ai unor tradiţii filozofice. Aceştia din urmă sunt adeseori marginalizaţi pe motiv de radicalism sau de atitudine ireconciliabilă, care ar face imposibilă adoptarea oricărui compromis între părţile implicate în dezbatere. (more…)

Rusia ca alternativă

Federaţia Rusă reprezintă astăzi pentru mulţi critici ai blocului trans-atlantic o potenţială alternativă.

Rusia nu captivează neapărat prin sistemul său politic, ca model alternativ de dezvoltare economică sau socială, şi nici prin tradiţia sa religioasă sau culturală, care ar fi trebuit să reprezinte sursa unei adevărate regenerări morale şi instituţionale. De altfel nu putem nici măcar să vorbim despre existenţa unui asemenea model, ca alternativă la cel propus de civilizaţia occidentală, atât timp cât între tradiţie şi actualitate apare o ruptură atât de profundă ca în Rusia zilelor noastre. (more…)

Salvatorii

Circulă pe Facebook o fotografie extrem de sugestivă de la marşul cavaleriei americane. Aceasta înfăţişează un ţăran în vârstă ieşit la marginea câmpului să salute convoiul militar. Din păcate fotografia este făcută din depărtare şi nu surprinde mimica acestuia. Putem să bănuim însă o expresie de bucurie sinceră şi naivă. Semnificaţia acestei fotografii cuprinde aproape un secol de istorie românească. (more…)

Ce-i în neregulă cu M10

Despre partide se consideră în general că ar reprezenta expresia politică a anumitor curente ideologice din societate. În estul european post-comunist întâlnim însă un fenomen neobişnuit pentru sistemele democratice cu vechime.

Nu cred totuşi că putem vorbi despre o inovaţie în adevăratul sens al cuvântului. Nu mă aştept ca vreuna dintre democraţiile consolidate să importe acest model de proiect politic, care reprezintă mai degrabă o reacţie de apărare a organismului social în faţa efectelor secundare ale procesului de democratizare forţată – în speţă parvenitismul şi corupţia elitei politice de dată mai veche sau mai recentă. (more…)

Anticorupţia. Noua clasă politică (III)

Dispariţia actualei clase politice va face loc uneia mai bune – aceasta pare să fie aşteptarea dominantă în societatea românească. Corupţia este însă doar una dintre problemele politicienilor români şi poate nici măcar cea mai gravă. O clasă politică ce nu mai fură nu înseamnă automat o clasă politică mai bună.

Să ne gândim doar la primarii care se bucură în continuare de aprecierea comunităţilor, chiar şi după ce le-au fost descoperite ilegalităţile. În condiţiile incompetenţei crase a tagmei politico-administrative de după ‘89, corupţia edililor performanţi este trecută uneori cu vederea pe principiul „fură, dar face şi pentru comunitate”. (more…)

Anticorupţia. Influenţa externă (II)

Unii critici ai anticorupţiei au invocat mereu presupusa intangibilitate a anumitor personaje. Timpul a infirmat însă de cele mai multe ori astfel de speculaţii, iar lista celor care s-ar bucura de protecţie a continuat să se scurteze. Multe dintre personalităţile respective au ajuns deja în atenţia procurorilor, iar altele se pregătesc să le urmeze. Cum excepţiile rămân tot mai puţine, acestea tind să fie privite, pe bună dreptate, ca irelevante (sau doar temporare).

Impresia pe care o lasă valul de arestări din 2015 este că poate urma oricine. Poziţia privilegiată de care s-au bucurat sau se bucură încă personaje cheie ale sistemului se poate pierde peste noapte. După Bica sau Georgescu, de ce nu ar urma şi Coldea sau chiar Kovesi? Surpriza nu va mai fi nici măcar la fel de mare. Ca orice mişcare cu conotaţii revoluţionare, anticorupţia a început să-şi devoreze progeniturile. Odată trecută de acest punct… scapă cine poate. (more…)

Anticorupţia. Controlul politic (I)

Campania împotriva corupţiei reprezintă de departe cea mai importantă temă din dezbaterea publică a ultimilor 10 ani. Pe măsură ce în vizorul procurorilor au intrat personaje asociate diferitelor zone de influenţă din politică sau din mediul de afaceri, opoziţia la adresa anchetelor anticorupţie a scăzut considerabil, atât în rândul elitelor cât şi al publicului larg. DNA şi ANI doboară record după record în sondajele de popularitate, în timp ce unele personalităţi, partide sau instituţii de presă şi-au schimbat radical poziţia începând cu ultimele luni ale lui 2014. (more…)