Biserica, intelectualii şi comunicarea

Contestările la adresa Bisericii din contextul incidentului de la clubul Colectiv au dat naştere unor reacţii din interior referitoare la, printre altele, modul în care comunică Biserica, în urma cărora Patriarhia a decis înlocuirea purtătorului de cuvânt.

Surprinde, în primul rând, momentul ales pentru publicarea acestor reacţii. Orice specialist în comunicare ar fi descurajat astfel de critici din interiorul Bisericii într-un context în care se confruntă cu contestări din afară. Recomandările au venit, deci, de la persoane care ignoră până şi cele mai elementare reguli de comunicare, ceea ce ne obligă să punem în discuţie competenţa în domeniu a celor care le-au emis. Asta, bineînţeles, dacă intenţiile declarate sunt şi cele reale, şi anume de a proteja imaginea Bisericii. (more…)

Guvernul “ca afară”

Guvernul Cioloş a fost votat cu o majoritate confortabilă în Parlament, după audierile mai mult de formă din comisii (cu excepţia singulară a Cristinei Guseth). Nimic surprinzător din moment ce doar ALDE, MP şi NR au anunţat că se vor opune, alături de câţiva parlamentari izolaţi din celelalte partide, deşi componenţa cabinetului şi programul de guvernare au stârnit destule controverse pentru a fi privite cu mai multă circumspecţie.

Premierul a avut inspiraţia să elimine o parte dintre vulnerabilităţile Guvernului înaintea votului final, dar nu pentru că ar fi existat vreun risc ca noul cabinet să fie respins în Parlament. Dacian Cioloş a speculat mai degrabă oportunitatea de a demonstra receptivitate la reacţiile din spaţiul public, într-o măsură suficientă cât să-şi consolideze imaginea de reprezentant al „străzii” şi să-şi probeze angajamentul de deschidere faţă de societatea civilă. (more…)

Cum ar trebui să reacţioneze Franţa

Atentatele teroriste care au cuprins Franţa în ultimul an au culminat vineri cu cele 7 atacuri simultane de la Paris. Cei 129 de morţi şi 352 de răniţi se adaugă listei tot mai lungi de victime ale extremismului islamic din spaţiul euro-atlantic.

Dezbaterea despre atentatele din Franţa nu ar trebui să se limiteze la politica internă a Uniunii Europene şi la efectele crizei imigranţilor pentru statele membre. O perspectivă completă asupra incidentelor este obligatoriu să cuprindă cauzele fenomenului de proliferare a terorismului islamic în lumea arabă şi în societăţile europene şi legăturile sale cu politica intervenţionistă a statelor occidentale în Orientul Mijlociu. (more…)

Incolor, inodor, insipid

Preşedintele l-a nominalizat pe fostul comisar european Dacian Cioloş pentru funcţia de prim-ministru, nu înainte de a mima consultările cu partidele parlamentare, dar şi dialogul cu societatea civilă. Nimic surprinzător în alegerea lui Klaus Iohannis din moment ce ştirea circula de săptămâna trecută pe un site apropiat instituţiilor de la Bruxelles.

Preşedintele şi-a anunţat decizia în nota obişnuită, în cadrul unui discurs marcat de platitudinile care şi-au făcut loc în vocabularul oricărui politician român odată cu obligaţia de a-şi declara „vocaţia europeană” cu fiecare oportunitate. Mesajele transmise de Klaus Iohannis sunt previzibile şi din cauza frecvenţei cu care sunt reproduse în spaţiul public: partide fără corupţi, deschiderea competiţiei politice, întărirea statului de drept ş.a.m.d.. (more…)

Halloween-ul şi pedeapsa divină

Incendiul din clubul Colectiv a reaprins discuţia despre oportunitatea sărbătoririi Halloween-ului în România. Nu puţini sunt cei care au invocat sărbătoarea amintită în încercarea de a găsi o explicaţie tragediei. A sugera, însă, o relaţie de cauzalitate între cele două evenimente reprezintă un demers riscant, atât din punct de vedere social, într-un spaţiu public secularizat, cât şi din punct de vedere teologic.

Halloween-ul este o sărbătoare importată în post-comunism, laolaltă cu alte produse culturale îndoielnice ale Occidentului. Originile sale păgâne nu au împiedicat Roma să şi-o însuşească în secolul al VIII-lea şi să o propage în spaţiul apusean. Sărbătoarea nu a fost preluată şi de creştinismul răsăritean, critic la adresa obiceiurilor care presupun mascatul, dar s-a răspândit recent în societăţile ortodoxe sub forma ei secularizată. (more…)

Cum a fost posibil Statul Islamic

Revista The American Conservative a publicat recent o analiză a raporturilor decizionale din cadrul administraţiei George W. Bush care au condus la declanşarea războiului din Irak în 2003 şi la primele măsuri adoptate de Autoritatea Provizorie a Coaliţiei (CPA) după înlăturarea lui Saddam Hussein.

În rolurile principale ale analizei intitulate The Deciders („Decidenţii”) figurează personalităţi controversate precum L. Paul “Jerry” Bremer, Douglas Feith, Paul Wolfowitz, I. Lewis “Scooter” Libby, Walter Slocombe sau Richard Perle. Autorul le distribuie roluri cheie în perioada premergătoare intervenţiei militare, dar şi în gestionarea situaţiei post-conflict, fiindu-le atribuite unele dintre cele mai sensibile decizii adoptate de administraţia americană. (more…)

Monica Macovei şi conservatorii europeni

Trecerea Monicăi Macovei la grupul conservatorilor din Parlamentul European a stârnit unele reacţii de surprindere. Însă povestea are deja o oarecare vechime.

Discuţiile datează cel puţin din 2013 şi au fost iniţiate prin intermediul Noii Republici, singurul partid din România afiliat la Alianţa Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (AECR). Grupul se afla ca de obicei în căutare de noi europarlamentari, în timp ce Monica Macovei se confrunta în ţară cu presiuni pentru a se retrage din PDL în favoarea unuia dintre partidele nou înfiinţate. (more…)

Despre căsătoriile între homosexuali şi alte patimi

Curtea Supremă a Statelor Unite a legalizat căsătoria între persoanele de acelaşi sex pe teritoriul american. Această chestiune preocupă de câteva decenii întreg spaţiul occidental, nu doar America.

Şi în această situaţie, aşa cum se-ntâmplă de obicei în democraţiile occidentale, societăţile au fost cuprinse de lupta surdă dintre contrarii. Majoritatea, prinsă între cele două poluri beligerante, s-a deplasat cu timpul dintr-o tabără în cealaltă, înclinând balanţa în favoarea reformatorilor. (more…)

Dispariţia unui fals grosolan

Fuziunea PLR-PC poate reprezenta o oportunitate pentru electoratul conservator de a-şi recâştiga dreptul la reprezentare politică.

S-au împlinit 10 ani de când partidul fondat de Dan Voiculescu a confiscat o titulatură cu vechime în politica autohtonă. Formaţiunea a încercat chiar să se alipească la tradiţia conservatoare românească printr-o serie de eforturi editoriale desfăşurate sub egida unei organizaţii afiliate. (more…)

Cercul vicios al guvernării

Am urmărit evenimentele de vineri din Parlament fără niciun fel de emoţii. Nu doar din cauza şanselor reduse ca moţiunea să fie votată, ci, mai ales, pentru că partidele din opoziţie nu sunt capabile să producă un executiv mai bun.

Numele vehiculate de presă arată că PNL se pregăteşte să-şi recicleze candidaţii obişnuiţi pentru ocuparea portofoliilor de miniştri într-un viitor guvern cu componenţă majoritar liberală. Aproape în dreptul fiecăruia putem menţiona diverse eşecuri instituţionale, dar şi diferite afilieri partinice de-a lungul carierei politice. Nu ne puteam aştepta, deci, nici de această dată la o schimbare fundamentală în actul legislativ sau de guvernare, din moment ce alternanţa la putere n-ar fi însemnat decât o nouă „rotaţie a cadrelor”. (more…)

Alarmismul justiţiarist

Ultimele zbateri ale actualei clase politice în strânsoarea anticorupţiei continuă să genereze reacţii incandescente.

S-a vorbit din nou, cu aceleaşi accente dramatice, despre o „campanie orchestrată împotriva justiţiei” sau despre „o vară a suspendării justiţiei, (…) în care nu trebuie să ne mai luăm concediu şi să stăm să păzim justiţia”. În acelaşi timp, una dintre anchetele DNA ajungea chiar până la prim-ministrul în funcţie şi era aproape să provoace, în premieră, căderea guvernului şi destrămarea majorităţii parlamentare. (more…)

Parlamentul şi partidele

Dezgustul publicului pentru politică se resimte cel mai acut în dreptul parlamentului şi al partidelor. Cercetările sociologice le alocă invariabil cele mai joase cote de încredere printre instituţiile incluse în sondaje.

Parlamentul şi partidele sunt şi principalele ţinte în discursul public. Aproape fiecare proiect politic nou sau organizaţie civică încearcă să speculeze animozitatea publicului, practicând un discurs critic, uneori chiar violent, la adresa legislativului şi a partidelor vechi. Exemplele sunt prea multe pentru a mai fi nevoie de vreo enumerare. (more…)

Conflictul în democraţie

S-a vorbit mult despre stilul fostului preşedinte de a face politică atât în timpul, cât şi după terminarea mandatelor sale. Traian Băsescu a fost acuzat că a împărţit România în două prin discursul său polarizant. Şi pe bună dreptate dacă ne gândim la retorica sa maniheistă sau la derapajele repetate de limbaj.

Reprezintă însă conflictul doar apanajul anumitor personaje politice sau este acesta inevitabil în cadrul sistemelor democratice? Pentru că, privind lucrurile din altă perspectivă, rămâne doar o diferenţă regretabilă de stil între perioada fostului şi cea a actualului preşedinte sau a predecesorilor acestora. (more…)

Dezgustul de politică

Politica românească stârneşte tot mai puţin interesul publicului larg. Acesta este însă un fenomen caracteristic democraţiilor contemporane, nu doar României. Tendinţa de retragere a publicului din viaţa politică reprezintă un semnal de normalitate după secole întregi în care transformările politice, economice şi sociale au reclamat un nivel din ce în ce mai ridicat de participare populară.

Cercetările sociologice arată o preocupare tot mai scăzută din partea publicului pentru actualitatea politică. Mai trezesc interes doar anumite runde de alegi, scandalurile majore sau vreo arestare sonoră. De aici poate şi declinul presei scrise, retrasă în mediul online pentru a-şi reduce costurile în marja de supravieţuire. De aici şi audienţele mult inferioare ale televiziunilor de profil, dar şi obişnuitele probleme financiare care completează tabloul unei industrii falimentare. (more…)

Scandalul Rarinca – incursiune în culisele sistemului

Scandalul Rarinca devoalează atât problemele sistemului de justiţie, cât şi mentalitatea sectară a participanţilor la dezbaterea publică.

Nu trebuie să fii un critic înverşunat al campaniei anticorupţie pentru a observa că acest caz ridică semne de întrebare cu privire la activitatea instituţiilor din justiţie. Totul a pornit de la o plângere a preşedintei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu, în care o acuza de şantaj pe o fostă apropiată a acesteia, Mariana Rarinca. (more…)