AutorLucian Leca

Generația binară

Idealismul revoluționar își găsește expresia contemporană în idolatrizarea noilor tehnologii ca soluție universală la provocările umanității. Futurismul optimist promite eliberarea din constrângerile specifice condiției umane prin descătușarea potențialului abundent al materiei cu ajutorul tehnologiilor care își propun să faciliteze multiplicarea resurselor și redistribuirea lor egalitaristă sau comprimarea distanțelor și, mai ales, extinderea radicală a duratei vieții. (more…)

M**e PSD, F**k Boris și alte isprăvi progresiste

Dacă mai era nevoie de vreo probă a compromiterii discursului politic sub patronajul mediatic al elitei progresiste, celebrarea insultelor la adresa unor personaje sau entități asociate taberei adverse confirmă abrupta degradare a standardelor de elocvență și eleganță din spațiul public. Asemenea comentariatului autohton extaziat de lozincile huliganice ale mulțimilor din Piața Victoriei, presa occidentală dedică în aceste zile spații ample gestului unui muzician britanic de a-și fi instigat publicul, în cadrul unui concert transmis în direct de televiziunea BBC, la scandări injurioase împotriva guvernului conservator și a potențialului viitor premier, Boris Johnson. Motivul? Pe lângă apartenența partinică la adversarul tradițional al stângii britanice, fostul primar al Londrei a fost una dintre figurile centrale ale campaniei Leave și rămâne unul dintre principalii susținători ai Brexit-ului. Propulsarea sa în 10 Downing Street este percepută ca o garanție a definitivării procesului de ieșire a Marii Britanii din Uniunea Europeană, cu sau fără parafarea unui acord între părți. (more…)

Enigma competenței la USR+

Liderii USR+ au defilat în campania electorală cu promisiunea de a propulsa oameni competenți în politică. Urmărindu-le prestația ezitantă se conturează totuși întrebarea de ce nu au aplicat criteriul enunțat și în alegerea consultanților. În ce măsură putem avea încredere în abilitatea celor două partide de a selecta cei mai potriviți candidați pentru funcții publice din moment ce nu par capabile nici măcar să-și alcătuiască echipe redutabile. (more…)

A fi sau a nu fi în studioul Antena 3

Rezultatul alegerilor pentru Parlamentul European a fost întâmpinat cu entuziasm în mediile antiguvernamentale. A impresionat participarea consistentă la vot, ce-i drept numai raportată la standardele modeste ale scrutinelor din România, dar și procentul obținut de alianța USR+ la mai puțin de trei ani, respectiv unul de la fondarea celor două partide componente. (more…)

Consemnări de pe frontul de vest

Aventura lui Liviu Dragnea pe scena politică se încheie până la urmă cu o condamnare. Rezultatul modest din alegerile europarlamentare nu a fost urmat de retragerea așteptată. Fostul lider PSD pare să fi sperat până în ultimul moment la un verdict favorabil, mizând atât pe conservarea unor poziții influente în angrenajul statal și la conducerea partidului, cât și pe activarea unor mecanisme de presiune deopotrivă prin demersuri publice și negocieri subterane. Liviu Dragnea nu doar că a încercat să acrediteze ideea unui complot transnațional pentru eliminarea sa din politică, ci a părut chiar să-și construiască întreaga strategie din aceeași perspectivă, subminându-și însă credibilitatea prin semnalele contrare de disponibiliate la un eventual compromis cu grupurile de interese pe care pretindea a le combate. (more…)

Conformismul funcționarului amoral sub regimurile totalitare

Puține revelații din trecutul lui Augustin Lazăr ar fi avut un potențial mai compromițător decât cea de a fi luat parte la sistemul de represiune a vocilor critice la adresa regimului comunist. Participarea la persecuțiile împotriva dizidenților politici încarcerați la penitenciarul Aiud îi conturează profilul unui funcționar loial regimului totalitar pe al cărui bilanț odios de victime își pune semnătura alături de ceilalți executanți docili ai ordinelor Securității. Opțiunea reprobabilă de a se fi pus la dispoziția autorităților comuniste pentru suprimarea vocilor dizidente îl descalifică să mai facă parte din corpul magistraților, cu atât mai mult să rămână la conducerea unei instituții proeminente din cadrul sistemului de justiție. (more…)

Coliziunea opoziției pe culoarul radicalismului justițiar

Comentariatul autohton invocă adeseori prelungita criză de identitate a PNL care a determinat și propulsarea unui jurnalist la vârful listei de candidați pentru alegerile europarlamentare. Opțiunea pentru Rareș Bogdan trădează, însă, absența oricărei preocupări pentru consolidarea identității partidului. Din contră, transferul unei jurnalist controversat pentru stilistica demagogică și derapajele flagrante de la codul deontologic al profesiei pe care a abandonat-o prefigurează doar o degradare suplimentară a prestației liberalilor.

(more…)

Introversia scenei politice și straniul caz al patriotismului

Partidele autohtone și-au lansat campaniile pentru alegerile europarlamentare fără să producă vreun impact în dezbaterea publică. Puținele discuții mai intense au survenit în urma negocierilor pentru candidaturile eligibile, ajunse în atenția publicului pe calea surselor anonime din presă. Chiar și în apropierea scrutinului europarlamentar și în contextul mandatului României la președinția Consiliului UE, din dezbaterea publică internă absențează cu desăvârșire temele comunitare. Singura excepție continuă să fie reprezentată de procesul de selecție a procurorului general european din singurul motiv al participării unui candidat român. Dar până și în acest caz perspectivele de abordare a subiectului lasă de dorit.

(more…)

Să-i lăsăm să vorbească

Comentariatul autohton s-a grăbit să condamne declarațiile Oanei Bogdan, nu atât din perspectiva ideilor exprimate, cât a gestului în sine de a-și enunța opinia pe marginea unui subiect delicat pentru societățile post-comuniste, regimul proprietății private, într-o manieră dăunătoare pentru scorul electoral al formațiunii din care face parte. Valul reacțiilor critice are potențialul de a inhiba o clasă politică oricum reticientă să participe la dezbaterile ideologice din spațiul public, cu atât mai puțin să le inițieze. Lipsa de fundamentare doctrinară a discursului politic rămâne o carență majoră a dezbaterii publice, întreținută de compromiterea standardelor de coerență ideologică aplicate protagoniștilor scenei mediatice. (more…)

Ingerința justiției în politică și invers

Mecanismele decizionale din culisele organismelor comunitare se bucură în premieră de atenție mediatică în spațiul autohton. Românii descoperă latura obscură a Uniunii Europene pe fondul înființării unei instituții controversate. Evoluția procesului demantelează competiția de influență din subteranele construcției europene. Proiectul unui parchet general reflectă viziunea cancelariilor cu agendă integraționistă, contrar tendințelor eurosceptice tot mai prezente în rândul votanților de pe continent. Reticiența statelor membre care au preferat să nu se alăture demersului este justificată și de suspiciunile cu privire la instrumentalizarea politică a dosarelor. Posibila numire la conducerea instituției a unui candidat acuzat de fapte similare nu face decât să alimenteze scepticismul guvernărilor opozante. (more…)

Kovesi la Bruxelles – temă de campanie pentru eurosceptici

Selectarea Laurei Codruța Kovesi printre candidații la funcția de procuror general european reprezintă, pe de o parte, rezultatul campaniei de relații publice din presa occidentală ce a însoțit mandatele sale la conducerea DNA și, pe de altă parte, o mutare politică a establishment-ului bruxellez împotriva guvernului de la București după modelul realegerii lui Donald Tusk ca președinte al Consiliului European în ciuda opoziției regimului polonez. O potențială numire a fostei șefe DNA la conducerea Parchetului Uniunii Europene n-ar face decât să evidențieze din nou mecanismele viciate de ascensiune la vârful instituțiilor comunitare. (more…)

Alianța USR-PLUS. Recunoașterea eșecului

Decizia liderului PLUS de a constitui o alianță cu USR pentru alegerile din 2019 și 2020 reprezintă o recunoaștere a eșecului planurilor sale inițiale, în măsura în care putem vorbi despre o strategie coerentă la originea angajamentului său în politică. Dacian Cioloș a debutat cu proiectul fantasmagoric de coagulare a opoziției sub umbrela Platformei 100, a continuat cu Mișcarea România Împreună ca formațiune centristă adresată întregului spectru ideologic și sfârșește prin a se agăța de alianța cu un partid de nișă ca ultimă soluție pentru evitarea unui rezultat compromițător la europarlamentare. Fostul comisar se vede constrâns să-și recalibreze pretențiile deplasate la evoluția deloc favorabilă a inițiativelor sale politice. (more…)