Așa nu

Modul în care coaliția PSD/ALDE a înțeles să administreze victoria din alegerile parlamentare se profilează ca un exemplu negativ demn de a fi inclus în manuale de strategie politică la secțiunea ”așa nu”. Singura explicație pentru tendințele sinucigașe ale noii puteri ar putea fi o eventuală intenție de suspendare a președintelui. Dan Turturică argumentează într-un articol recent că acțiunile controversate ale coaliției guvernamentale ar reprezenta de fapt provocări la adresa lui Klaus Iohannis menite să genereze reacții dinspre Cotroceni, la limita sau în afara cadrulului constituțional, care să justifice declanșarea procedurilor de demitere. Indiferent care sunt obiectivele reale ale liderilor PSD și ALDE, evoluțiile din ultimele săptămâni vor afecta dramatic perspectivele guvernării prin impulsionarea unei insurgențe civice împotriva actualei puteri.

Stabilitatea coaliției parlamentare încurajează reprezentanții celor două partide guvernamentale să-și asume riscuri disproporționate în tentativa de a controla cât mai multe zone ale aparatului de stat și de a elimina sau măcar de a diminua amenințarea reprezentată de instituțiile angrenate în procesul de justiție. Prevederile inacceptabile din proiectele celor două ordonanțe de urgență confirmă unele dintre cele mai grave acuzații venite din partea opoziției, a presei sau a societății civile. Reacțiile critice din spațiul public au culminat cu o serie de proteste a căror promptitudine și amploare ar trebui să îngrijoreze reprezentanții actualei puteri. Chiar dacă perspectiva unei reconfigurări a majorității parlamentare, care să atragă după sine și căderea Guvernului, pare, cel puțin deocamdată, cu totul improbabilă, evoluțiile recente au generat o presiune suplimentară asupra coaliției guvernamentale care îi restrânge considerabil libertatea de acțiune. Din acest moment, activitatea Guvernului și a Parlamentului va fi monitorizată cu atenție sporită, iar orice derapaje sau inițiative suspecte vor provoca noi scandaluri.

Contextul tensionat ar putea obstrucționa și implementarea programului de guvernare al coaliției PSD/ALDE. Într-un mediu ușor inflamabil, reacțiile alarmiste ale adversarilor politici sau ale formatorilor de opinie, justificate sau nu, pot genera suficientă presiune publică pentru a bloca inițiativele puterii, chiar și în cazul unor angajamente asumate din campania electorală. Coaliția guvernamentală nu pare capabilă să formuleze un răspuns adecvat la protestele de stradă. PSD și ALDE ar fi trebuit să-și facă un obiectiv din a evita declanșarea unor asemenea demonstrații după experiențele nefaste dintre cele două tururi ale alegerilor prezidențiale sau după sfârșitul prematur al guvernării Ponta. Chiar dacă actuala putere își va păstra sprijinul consistent de care dispune în acest moment la nivelul societății, electoratul acesteia nu este unul activ civic și nu are capacitatea să influențeze evoluțiile politice între alegeri. Prin urmare, votanții PSD/ALDE nu se pot manifesta ca o contrapondere la protestatarii din marile orașe.

Noua putere nu a făcut decât să-și vulnerabilizeze poziția pe scena politică prin acțiunile declanșate după preluarea guvernării. Nici procesul de numire a noului prim-ministru nu a fost gestionat cu suficientă abilitate. Cele două nominalizări pentru funcția de premier au confirmat intenția lui Liviu Dragnea de a controla Guvernul din umbră pentru că legea nu-i permite să-l conducă de la Palatul Victoria. Liderii PSD și ALDE au reușit contraperformanța de a delegitima o construcție care în urmă cu numai câteva săptămâni părea de necontestat în pretenția de a-și asuma guvernarea. Aproape orice acțiune a noii puteri se transformă într-o oportunitate pentru opoziție de a puncta în termeni electorali. Coaliția PSD/ALDE continuă să furnizeze argumente adversarilor prin fiecare inițiativă. Reactivarea lui Klaus Iohannis reprezintă cu atât mai mult o imprudență dacă a fost provocată intenționat. Blocarea celor două ordonanțe de urgență poate fi o șansă nesperată și chiar nemeritată de relansare a președinției sale.