A fi sau a nu fi în studioul Antena 3

Rezultatul alegerilor pentru Parlamentul European a fost întâmpinat cu entuziasm în mediile antiguvernamentale. A impresionat participarea consistentă la vot, ce-i drept numai raportată la standardele modeste ale scrutinelor din România, dar și procentul obținut de alianța USR+ la mai puțin de trei ani, respectiv unul de la fondarea celor două partide componente.

Prăbușirea coaliției PSD-ALDE de la un total de peste 50% la unul de sub 30% reprezintă o consecință naturală a unei guvernări inepte. Comentariatul autohton și-a epuizat vocabularul de epitete negative încercând să caraterizeze prestația actualilor titulari ai portofoliilor ministeriale. Gestionarea aberantă a guvernării, discreditată și de condamnările penale, nu putea rămâne fără efecte în plan electoral. Votul din 26 mai trebuie privit în primul rând ca unul de protest la adresa unui executiv perceput ca fiind cel mai slab și cel mai corupt din istoria recentă. O eventuală înlăturare a cabinetului PSD-ALDE, precedată de o dezagregare a majorității parlamentare, ar reprezenta evoluția firească pentru o guvernare ajunsă în criză de legitimitate și lipsită de orientare după încarcerarea liderului informal.

Este de așteptat ca rezultatul alegerilor europarlamentare să producă, însă, și consecințe negative. Câștigătorii scrutinului s-ar putea simți încurajați să continue în direcția nefastă asumată în reacție la actuala guvernare. Antipesedismul nu va putea reprezenta la nesfârșit principalul argument electoral și nici singurul factor de coeziune capabil să prevină dezintegrarea formațiunilor de opoziție. Prestația lamentabilă a coaliției guvernamentale este responsabilă de salvarea USR de la dispariție și propulsarea PNL în preferințele electoratului mai mult decât performanța submediocră a celor două conduceri. Odată ce actuala opoziție se va instala la Palatul Victoria, atacurile feroce împotriva PSD nu-i vor mai fi suficiente nici pentru a satisface așteptările electoratului și nici pentru a dezamorsa conflictele intestine. PNL nu pare să fi depășit încă rivalitățile ulterioare fuziunii cu PDL și congresului de alegere a primei conduceri din noua epocă a partidului, în timp ce USR+ continuă să-și probeze imaturitatea la fiecare provocare din partea adversarilor politici sau mediatici.

Elocvent în acest sens este chiar scandalul declanșat de prezența celor două partide la Antena 3. Reprezentanții USR+ s-au lăsat păcăliți de aparenta bunăvoință a realizatorilor televiziunii fără să observe schimbarea de strategie a postului apropiat de PSD. Mihai Gâdea și compania mizează pe o retragere temporară din tranșeele luptei partinice menită nu doar să inducă în eroare adversarii, ci și să provoace disensiuni între partenerii alianței 2020. Pe de o parte, pretinșii jurnaliști s-au aliniat în susținerea demisiei cabinetului și a necesității ca opoziția să-și asume guvernarea în ciuda distribuției parlamentare defavorabile ce ar impune negocieri cu parlamentari care au susținut coaliția PSD-ALDE și compromisuri de natură să afecteze statura morală a reprezentanților USR+. Pe de altă parte, tratamentul la care au fost supuși invitații a diferit substanțial în funcție de afilierea lor partinică, realizatorii televiziunii exprimându-și clar preferința pentru liderii USR în detrimentul celor din PLUS, pe cei din urmă încercând chiar să-i discrediteze cu acuzații de corupție menite tocmai să amplifice suspiciunile deja existente ale membrilor formațiunii parlamentare la adresa partenerilor de alianță. De alfel, prestația lui Dan Barna s-a bucurat de ecouri pozitive și în cadrul altor emisiuni, fiind pusă deliberat în antiteză cu prezența ștearsă a lui Dacian Cioloș în spațiul public. Deloc întâmplător, același trust propagă intens zvonurile cu privire la o presupusă intenție a liderului USR de a candida la prezidențiale în locul fostului prim-ministru.

Inadecvarea liderilor alianței 2020 le pune serios la îndoială capacitatea de a exercita cu discernământ funcțiile la care aspiră. Dincolo de comploturile meschine ale propagandiștilor de la Antena 3, simpla prezență a reprezentanților celor două formațiuni în studiourile televiziunii a stârnit protestele nucleului dur de simpatizanți, așa cum în trecut aparițiile lui Dacian Cioloș sau Mihai Răzvan Ungureanu provocaseră reacții aprinse printre susținătorii foștilor premieri. Cum USR și PLUS nu duc deloc lipsă de controverse nocive pentru stabilitatea internă și imaginea publică a celor două formațiuni, invitațiile la Antena 3 s-ar fi cuvenit a fi întâmpinate, mai degrabă, cu un refuz elegant pentru a evita demobilizarea activului de partid și a propriului electorat în perspectiva scrutinului prezidențial de la finalul anului.

Adaugă comentariu