Ultimele articole

Conformismul funcționarului amoral sub regimurile totalitare

Puține revelații din trecutul lui Augustin Lazăr ar fi avut un potențial mai compromițător decât cea de a fi luat parte la sistemul de represiune a vocilor critice la adresa regimului comunist. Participarea la persecuțiile împotriva dizidenților politici încarcerați la penitenciarul Aiud îi conturează profilul unui funcționar loial regimului totalitar pe al cărui bilanț odios de victime își pune semnătura alături de ceilalți executanți docili ai ordinelor Securității. Opțiunea reprobabilă de a se fi pus la dispoziția autorităților comuniste pentru suprimarea vocilor dizidente îl descalifică să mai facă parte din corpul magistraților, cu atât mai mult să rămână la conducerea unei instituții proeminente din cadrul sistemului de justiție. (more…)

Coliziunea opoziției pe culoarul radicalismului justițiar

Comentariatul autohton invocă adeseori prelungita criză de identitate a PNL care a determinat și propulsarea unui jurnalist la vârful listei de candidați pentru alegerile europarlamentare. Opțiunea pentru Rareș Bogdan trădează, însă, absența oricărei preocupări pentru consolidarea identității partidului. Din contră, transferul unei jurnalist controversat pentru stilistica demagogică și derapajele flagrante de la codul deontologic al profesiei pe care a abandonat-o prefigurează doar o degradare suplimentară a prestației liberalilor.

(more…)

Introversia scenei politice și straniul caz al patriotismului

Partidele autohtone și-au lansat campaniile pentru alegerile europarlamentare fără să producă vreun impact în dezbaterea publică. Puținele discuții mai intense au survenit în urma negocierilor pentru candidaturile eligibile, ajunse în atenția publicului pe calea surselor anonime din presă. Chiar și în apropierea scrutinului europarlamentar și în contextul mandatului României la președinția Consiliului UE, din dezbaterea publică internă absențează cu desăvârșire temele comunitare. Singura excepție continuă să fie reprezentată de procesul de selecție a procurorului general european din singurul motiv al participării unui candidat român. Dar până și în acest caz perspectivele de abordare a subiectului lasă de dorit.

(more…)

Să-i lăsăm să vorbească

Comentariatul autohton s-a grăbit să condamne declarațiile Oanei Bogdan, nu atât din perspectiva ideilor exprimate, cât a gestului în sine de a-și enunța opinia pe marginea unui subiect delicat pentru societățile post-comuniste, regimul proprietății private, într-o manieră dăunătoare pentru scorul electoral al formațiunii din care face parte. Valul reacțiilor critice are potențialul de a inhiba o clasă politică oricum reticientă să participe la dezbaterile ideologice din spațiul public, cu atât mai puțin să le inițieze. Lipsa de fundamentare doctrinară a discursului politic rămâne o carență majoră a dezbaterii publice, întreținută de compromiterea standardelor de coerență ideologică aplicate protagoniștilor scenei mediatice. (more…)

Ingerința justiției în politică și invers

Mecanismele decizionale din culisele organismelor comunitare se bucură în premieră de atenție mediatică în spațiul autohton. Românii descoperă latura obscură a Uniunii Europene pe fondul înființării unei instituții controversate. Evoluția procesului demantelează competiția de influență din subteranele construcției europene. Proiectul unui parchet general reflectă viziunea cancelariilor cu agendă integraționistă, contrar tendințelor eurosceptice tot mai prezente în rândul votanților de pe continent. Reticiența statelor membre care au preferat să nu se alăture demersului este justificată și de suspiciunile cu privire la instrumentalizarea politică a dosarelor. Posibila numire la conducerea instituției a unui candidat acuzat de fapte similare nu face decât să alimenteze scepticismul guvernărilor opozante. (more…)

Kovesi la Bruxelles – temă de campanie pentru eurosceptici

Selectarea Laurei Codruța Kovesi printre candidații la funcția de procuror general european reprezintă, pe de o parte, rezultatul campaniei de relații publice din presa occidentală ce a însoțit mandatele sale la conducerea DNA și, pe de altă parte, o mutare politică a establishment-ului bruxellez împotriva guvernului de la București după modelul realegerii lui Donald Tusk ca președinte al Consiliului European în ciuda opoziției regimului polonez. O potențială numire a fostei șefe DNA la conducerea Parchetului Uniunii Europene n-ar face decât să evidențieze din nou mecanismele viciate de ascensiune la vârful instituțiilor comunitare. (more…)

Alianța USR-PLUS. Recunoașterea eșecului

Decizia liderului PLUS de a constitui o alianță cu USR pentru alegerile din 2019 și 2020 reprezintă o recunoaștere a eșecului planurilor sale inițiale, în măsura în care putem vorbi despre o strategie coerentă la originea angajamentului său în politică. Dacian Cioloș a debutat cu proiectul fantasmagoric de coagulare a opoziției sub umbrela Platformei 100, a continuat cu Mișcarea România Împreună ca formațiune centristă adresată întregului spectru ideologic și sfârșește prin a se agăța de alianța cu un partid de nișă ca ultimă soluție pentru evitarea unui rezultat compromițător la europarlamentare. Fostul comisar se vede constrâns să-și recalibreze pretențiile deplasate la evoluția deloc favorabilă a inițiativelor sale politice. (more…)

Când mijloacele discreditează scopul

Dezbaterea politică autohtonă continuă să genereze periodic mostre de gândire totalitaristă, emise cu precădere în perioada recentă din sfera formațiunilor cu agendă reformistă. Derapajele repetate ale reprezentanților actualei opoziții le compromit pretențiile de a milita pentru eliminarea vestigiilor regimurilor autoritariste din moment ce își manifestă constant impulsul de a resuscita demonii trecutului. Este și cazul intervențiilor surescitate ale lui Andrei Caramitru, proaspăt membru al unui partid recunoscut pentru discursul agresiv și manifestările contondente prin care își aduce o contribuție regretabilă la degradarea suplimentară a dialogului public. Propunerile sale extreme reprezintă continuarea logică a incidentelor scandaloase provocate de contingentele din Parlament sau din stradă ale respectivei formațiuni. (more…)

Unde ne sunt euroscepticii

România traversează, pe fondul președinției rotative, una dintre rarele perioade în care temele europene se bucură de atenție în media. Însă nu și de o dezbatere propriu-zisă care ar presupune cel puțin exprimarea unor puncte de vedere divergente. Consensul favorabil la adresa cursului Uniunii Europene denotă letargia actorilor publici în raportarea la evoluțiile de nivel supranațional. România își menține reticiența de a se poziționa tranșant în dezbaterile europene, asumându-și o neutralitate sterilă ce denotă mai degrabă inconsistență decât pretinsa moderație. Prestația autorităților de la București la conducerea instituțiilor comunitare se anunță în aceeași măsură de irelevantă ca activitatea reprezentanților autohtoni la Bruxelles. Așteptările pesimiste sunt cu atât mai îndreptățite dacă luăm în considerare și distribuția ineptă de la vârful statului sau falia dintre putere și opoziție. (more…)

Cine se joacă cu focul

Mișcarea „vestelor galbene” a fost întâmpinată cu perplexitate în spațiul mediatic occidental. Obișnuit să glorifice protestele de masă ca forma supremă de exprimare democratică, comentariatul mainstream s-a poziționat ezitant la adresa manifestațiilor împotriva uneia dintre redutele establishment-ului, administrația Macron, și în reacție la un demers cu pretinse motivații ecologiste derivate tocmai din agenda progresistă. O simplă comparație între tonalitățile relatărilor de presă relevă dubla măsură în raportarea la fenomene de natură similară pe criteriul orientării politice. De altfel, chiar media progresistă a cultivat mentalitățile a căror expresie o reprezintă și mișcările recente din Franța prin incitarea permanentă la revoltă împotriva normelor sociale și stimularea protestelor ca instrument de impunere a propriei agende. Prelungirea manifestațiilor dincolo de atingerea obiectivului principal reflectă apetitul ridicat pentru ieșirea în stradă indus de o filozofie a indignării diseminată în societățile occidentale de agitatori cu expunerea mediatică disproporționată. (more…)

Servitutea ideologică și excrescențele sale politice

Ca parte a procesului de conformare voluntară la tendințele din spațiul vestic, presa autohtonă caută să încadreze dezbaterea publică în contururile trasate de comentariatul mainstream occidental, alăturând guvernarea PSD-ALDE unui curent iliberal ce ar fi cuprins statele apusene și ar fi propulsat administrații controversate precum cea ungară, poloneză sau americană, bineînțeles cu implicarea suspectului de serviciu, Rusia. Publicațiile vestice abundă în investigații menite a releva presupusele conexiuni dintre regimurile amintite, fie că este vorba despre simple afinități ideologice sau chiar despre coluziuni cu potențiale implicații penale. (more…)

Cu prezidențiabilii la DNA

Călin Popescu Tăriceanu ajunge din nou protagonistul unui dosar DNA în contextul profilării sale ca potențial candidat unic al partidelor din coaliția guvernamentală la alegerile prezidențiale. Candidatura liderului ALDE cu sprijinul PSD se contura drept soluția frecventabilă pe fondul impopularității lui Liviu Dragnea și al vulnerabilității sale ridicate la anchetele de corupție, dar și al conflictelor intestine care au scos din calcule alți social-democrați cu potențial electoral superior actualului președinte al principalei formațiuni guvernamentale. (more…)