Baletul lui Liviu Dragnea cu sistemul. Actul final

Baletul președintelui social-democrat cu „statul paralel” se apropie de final. Direcția Națională Anticorupție a declanșat (în sfârșit) urmărirea penală împotriva lui Liviu Dragnea într-un dosar care dezvăluie legăturile dintre liderul PSD și Tel Drum. Acuzațiile DNA câștigă în credibilitate prin implicarea unei instituții europene, OLAF, după ce precedentele dosare au fost contestate ca nefondate. Despre relațiile dintre fostul șef al Consiliului Județean Teleorman și firma beneficiară a unor contracte substanțiale din bani publici se discută de la începutul anilor 2000. Numeroasele anchete jurnalistice pe speța în cauză au reprezentat principala sursă a suspiciunilor de corupție din spațiul public la adresa președintelui social-democrat. (more…)

Unificarea dreptei produce guvernări eșuate

Dezbaterile recurente despre strategiile de contestare a dominației PSD continuă să fie animate de apeluri la „unificarea dreptei”. Devine tot mai dificil de înțeles cum o teorie eșuată în practică își păstrează atractivitatea pentru comentatori influenți și protagoniști ai scenei politice. În realitate, ideea nu vizează nici unificarea și nici dreapta, luând cel mai adesea forma unor alianțe conjuncturale între formațiuni care se plasează în opoziție cu principalul actor partinic. Inițiativele de acest tip nu au presupus întotdeauna fuziunea participanților și nici nu au condiționant adeziunea de revendicarea unei anumite orientări ideologice. Proiectelor rezultate le-ar putea fi atribuite, în cel mai bun caz, relative performanțe electorale (1996 sau 2004) atunci când scorurile obținute nu au fost inferioare sumei procentelor formațiunilor componente (2009 sau 2016), însă guvernările schizofrenice pe care le-au produs au deschis calea revenirii social-democraților în preferințele alegătorilor. (more…)

Din nou în stradă

Susținătorii campaniei anticorupție încearcă să reediteze protestele din iarna trecută, când adoptarea OUG 13 a scos în stradă sute de mii de persoane în marile orașe. Organizațiile participante la manifestațiile antiguvernamentale și-au reintensificat eforturile pe fondul demersurilor de modificare a legilor justiției. Lansarea proiectului legislativ în dezbatere parlamentară a fost întâmpinată cu obișnuitele reacții isterice, menite să alarmeze opinia publică și să încurajeze prezența la proteste. Apelurile la mobilizare au culminat cu implicarea unor organizații cu profil politic, precum Platforma România 100, și chiar a unor partide din opoziția parlamentară, precum PNL sau USR. În plus, promovarea nu s-a mai rezumat la mediul online, fiind distribuite și materiale tipărite în sprijinul protestului din București. (more…)

Partidul viitorului riscă să devină trecut

Acuzațiile de fraudare a alegerilor interne, care au culminat cu retragerea din competiție a unuia dintre favoriții la președinția formațiunii, Cristian Seidler, reprezintă cea mai puternică lovitură de imagine încasată de USR. Integritatea rămăsese, poate, singurul argument incontestabil al revelației alegerilor legislative după scandalurile repetate care au afectat nu doar stabilitatea conducerii, ci și prestația aleșilor din Parlament sau din Consiliile locale, în unele situații sub așteptările simpatizanților. Odată cu prezumtiva fraudare a congresului, partidul care și-a concentrat activitatea și comunicarea pe obiectivul de combatere a corupției din politică și din administrație devine la rândul său ținta unor suspiciuni de factură similară. (more…)

Reinstituirea cenzurii. Episodul Facebook

Suspendarea conturilor devine o practică obișnuită pe Facebook. Asistăm la o formă de reinstituire a cenzurii sub o aparență insidioasă. Degradarea limbajului nu este taxată cu aceeași exigență la ambele capete ale spectrului ideologic, de unde putem deduce că sancțiunile se integrează în procesul mai amplu de izolare a discursului „incorect politic”. Demersul rețelei sociale răspunde pretențiilor de epurare a spațiului public pe criterii ideologice, și nu morale. Ascensiunea mediei alternative, cu excesele sale retorice și practicile jurnalistice îndoielnice, reprezintă o acoperire oportună pentru reacția abuzivă a unui statu-quo sub asediu. Iar atunci când nu se dovedește, totuși, un pretext suficient de convingător pentru public, invocarea Kremlinului ca sursă sau, măcar, ca beneficiar al curentului anti-establishment are menirea de a rezolva problema de credibilitate și de a consolida suportul pentru măsurile punitive. (more…)

Criza de identitate a PNL se prelungește

PNL continuă să lase impresia unui partid fracturat chiar și după trei ani de la fuziunea cu PDL. Potrivit informațiilor scurse în presă, competiția pentru șefia organizației de tineret a reactivat faliile de la congresul seniorilor, fiind considerată o nouă reglare de conturi între adversarii din alegerile pentru conducerea națională. De altfel, însuși Ludovic Orban a părut să confirme diviziunile interne prin discursul susținut cu această ocazie, condamnând în termeni severi practicile necolegiale din campania TNL. Declarațiile sale reprezintă și o reflecție a disensiunilor din interiorul formațiunii, punând la îndoială loialitatea unor membri față de partid, cu trimitere la un tânăr liberal, opozant al candidatei preferate de președintele PNL, Mara Mareș, care a acceptat o funcție în guvernul condus de social-democratul Mihai Tudose. (more…)

Demagogia și radicalismul – extremele curentului antiestablishment

Curentul antiestablishment din spațiul occidental determină o îndepărtare de centru a actorilor politici, în ambele direcții ideologice, care devine uneori sinonimă cu o apropiere de extreme. Sub presiunea ascensiunii unor alternative la partidele consacrate, cu posibile consecințe negative în termeni electorali pentru formațiunile dominante, mainstream-ul își dezvoltă tendința de a prelua teme de campanie din registrul contestatarilor înrudiți ideologic. Marginalii de ieri exercită astăzi o influență transformatoare asupra dezbaterii publice. Rămâne de văzut în ce măsură schimbarea de discurs se va reflecta și la nivelul agendei politice din moment ce, deocamdată, nu pot fi consemnate evoluții decisive în această direcție. (more…)

9 luni de criză

Guvernarea PSD-ALDE traversează un nou impas pe fondul rebeliunii premierului Mihai Tudose. Pe scena politică pare să se fi permanentizat o stare de criză din debutul legislaturii curente. Disputele au început cu prima nominalizare pentru funcția de prim-ministru, Sevil Shhaideh, respinsă de Klaus Iohannis din rațiuni de securitate națională și au continuat cu adoptarea controversatei  OUG 13, urmată de proteste antiguvernamentale de amploare, cu demiterea premierului Sorin Grindeanu prin (auto)moțiune de cenzură sau cu remanierea unor portofolii importante din cabinetul Tudose sub amenințarea demisiei actualului șef al Guvernului. La degringolada coaliției PSD-ALDE au contribuit și bâlbele guvernamentale, precum gestionarea defectuoasă a legii salarizării unice sau a modificării legilor justiției, dar și lansarea unor măsuri pentru a fi ulterior retrase, îndeosebi în domeniul fiscal, culminând cu rescrierea programului din campania electorală, elementul central din comunicarea actualei puteri. (more…)

Politicianul recent

Un portret al politicianului recent nu poate face abstracție de simptomele unei vieți intelectuale modeste. Cu un discurs lozincard cosmetizat prin recursul la termeni de specialitate și un repertoriu declarativ compus din formule standard banalizate prin utilizare în exces, reprezentanții generației tinere își devoalează lipsa de substanță atunci când sunt confruntați cu realitatea complexă a politicii de astăzi și, mai ales, de ieri. Provocarea de a comenta evenimente istorice le reliefează, poate cel mai elocvent, atât lacunele educaționale, cât și slăbiciunea discernământului. Intervențiile lor reprezintă deseori un amestec de imaturitate, impertinență și incultură, cu efecte toxice pentru sănătatea dezbaterii publice. (more…)

Revirimentul ideologic al dezbaterii politice occidentale

Dezbaterea politică din spațiul euroatlantic a cunoscut un reviriment ideologic pe fondul curentului anti-establishment care a stimulat apariția de noi formațiuni ca alternative la partidele consacrate. Teoriile ce anticipau debutul unei etape post-ideologice în politica occidentală au fost invalidate de competițiile electorale din ultima perioadă care au consemnat o serie de succese importante ale candidaților și partidelor de profil. Fenomenul antisistem de dată recentă reprezintă și o contrareacție la aplatizarea discursului politic ca parte a procesului mai amplu și mai îndelungat de uniformizare doctrinară a spectrului de partide. (more…)

Mandatul eșuat al ministrului Tudorel Toader

Un apel de retragere a proiectului de modificare a legilor justiției a întrunit semnăturile a peste 2000 de magistrați din totalul de aproximativ 9000. Memoriul adresat premierului și ministrului de resort reprezintă un puternic semnal de opoziție din interiorul sistemului. Demersul magistraților poate cântări mai greu în percepția publică decât avizul negativ al CSM, credibilitatea instituției ce ar trebui să asigure independența justiției fiind afectată de scandalurile, mai vechi sau mai recente, care pun la îndoială integritatea unora dintre membri. (more…)

Klaus Iohannis, protectorul unui statu-quo compromis

Klaus Iohannis irosește o nouă oportunitate de a interveni salutar în conflictul dintre entitățile angrenate în campania anticorupție și coaliția guvernamentală. Președintele continuă să își exprime susținerea necondiționată pentru procurorul general și procurorul-șef DNA, în ciuda erorilor succesive comise de conducerile celor două instituții. Mai mult, Klaus Iohannis pare lipsit de reacție la scandalurile care vizează activitatea SRI și implicarea serviciului în actul de justiție. Eșecul președintelui în a-și exercita cu abilitate prerogativele constituționale prefigurează reapariția protestelor de stradă pe fondul demersurilor de modificare a legilor Justiției, dar și al potențialelor solicitări de demitere a conducerilor Parchetului General și DNA. De altfel, Klaus Iohannis a lansat deja un apel la ”implicare civică maximă” cu prilejul declarațiilor privind dosarul Belina, în replică la reacțiile critice ale liderilor PSD și ale ministrului Tudorel Toader la ancheta declanșată de procurorii anticorupție. (more…)

Un interviu care nu elucidează nimic

Interviul acordat de Florian Coldea platformei Ziare.com reprezintă un eveniment jurnalistic numai datorită posturii inedite de intervievat pentru generalul în rezervă. Fostul număr 2 din SRI a fost și, probabil, va rămâne o prezență discretă în spațiul public, nu doar din cauza formației și a constrângerilor profesionale, ci și a vulnerabilităților de comunicator dezvăluite și cu prilejul aparițiilor precedente. Florian Coldea și-a limitat intervențiile mediatice pe parcursul mandatului de prim-adjunct al directorului SRI și a continuat să absenteze din dezbaterea publică și după plecarea din funcție în ciuda acuzațiilor grave care vizează activitatea sa și a instituției pe care a condus-o. Generalul își respectă în cele din urmă promisiunea de a răspunde criticilor la adresa sa și a serviciului de informații, dar cu o întârziere nemotivată și de o manieră neconvingătoare, prin intermediul unui interviu acordat Ioanei Ene Dogioiu, o susținătoare vehementă a parteneriatului dintre SRI și DNA, în condițiile în care participarea la campania anticorupție reprezintă tocmai principala sursă de controverse. (more…)

Start ratat pentru dezbaterea pe tema legilor Justiției

Dezbaterea inițiată de ministrul Tudorel Toader riscă să fie eclipsată de scandalurile repetate din interiorul sistemului de justiție. Disputele din cadrul DNA sau CSM plasează discuția despre propunerile de modificare a legilor Justiției într-un context conflictual. Ar putea fi încă o oportunitate ratată de a corecta vulnerabilitățile unui sistem tot mai controversat. Intervențiile actorilor publici se concentrează excesiv pe speculații cu privire la presupusele intenții ascunse ale inițiatorilor. Reacțiile care vizează conținutul propunerilor sunt și de această dată în minoritate. Atât timp cât orice inițiativă de reformă a Justiției va fi întâmpinată cu acuzații infamante la adresa autorilor, chiar și alimentate de suspiciuni rezonabile, perspectiva de remediere a problemelor din sistem va rămâne cu totul improbabilă. (more…)

USR duplicitar. Referendumul antireferendum

Dubla măsură în raportarea la mecanismele democratice devine o constantă în discursul și acțiunea noii generații de politicieni. Revelația alegerilor parlamentare, USR a organizat în premieră un referendum intern pe tema inițiativei de redefinire a căsătoriei în Constituție. Nimic criticabil până aici, din contră. Extinderea participării la procesele decizionale reprezintă un demers oportun pentru soluționarea unor dispute care pot provoca fracturi ireconciliabile în interiorul unei formațiuni. Problematică este, în schimb, insistența pe inițiativă în sine și nu pe subiectul acesteia. Opțiunea majorității votanților a fost ca USR să se poziționeze împotriva demersului Coaliției pentru familie, nu doar a propunerii de modificare a Constituției, ci a procesului de revizuire și a referendumului. Prin urmare, parlamentarii USR care vor respecta decizia colegilor de partid se vor opune unei inițiative cetățenești care, potrivit instituțiilor abilitate ale statului român, întrunește condițiile legale pentru a-și urma cursul firesc. Cu alte cuvinte, USR decide prin referendum să respingă organizarea unui alt referendum. (more…)