Articole recente

Reziliența politrucului

R

Ar fi poate nedrept să punem numai în seama dlui Ghinea eșecul de etapă al PNRR. Înainte de toate, exercițiul guvernamental devoalează încă o dată nivelul profesional scăzut al aparatului birocratic din țara noastră. Surprinși de rezultatele slabe ar mai putea fi doar observatorii recenți ai actualității politice. Așteptările celorlalți sunt deja setate la o cotă foarte scăzută atunci când vine vorba în general despre sistemul de stat. Însă ce face diferența față de exercițiile similare din trecut, cel puțin la nivelul percepției publice, este pretenția noii garnituri guvernamentale de a fi fost recrutată din zone mai selecte ale societății. Spre deosebire de majoritatea personajelor care au populat cabinetele precedente, alese mai degrabă pe criterii de influență personală sau loialitate față de vreun protagonist al partidului de proveniență, „oamenii noi” au reușit să întrețină aparențele unor competențe reale în domeniile pe care au fost desemnați să le administreze. De aici și pretenția nu tocmai deplasată a publicului ca până și aparatul birocratic să aibă o prestație măcar decentă odată cu schimbarea cadrelor din politică.

(more…)

Oamenii noi nu știu politică

O

Mitul oamenilor noi care vor reforma politica românească primește încă o lovitură odată cu seria de scandaluri din coaliția guvernamentală. Unul dintre cei mai reprezentativi politicieni din noua generație nu doar că și-a compromis iremediabil ministeriatul, unul cheie în actualul context de criză sanitară, dar a și pus în pericol stabilitatea și credibilitatea guvernării cu teribilismul său infantil. Eșecul lui Vlad Voiculescu va eroda suplimentar încrederea publicului în noua garnitură politică, deja afectată de lipsa de consecvență și performanță în actul legislativ sau executiv. Problematică nu este numai atitudinea conflictuală a fostului ministru ce putea fi anticipată cunoscând profilul mișcării politice din care provine, ci lipsa de profesionalism în administrarea domeniului pe care l-a revendicat ce explică și rezultatele modeste.

(more…)

Spre distopie înainte, marș

S

După mai bine de un an de la izbucnire și cu o evoluție în valuri a numărului de infectări, pandemia se transformă într-un test de anduranță mentală pentru societățile încă afectate. Însă nu atât circulația îndelungată a virusului sau recentele lui mutații par cauzele principale ale supliciului psihic resimțit de populații, cât mai degrabă inepția modalităților în care guvernele înțeleg să reacționeze. Atmosfera distopică generată de intervenția autorităților poate fi catalogată drept o amenințare de magnitudine aproape similară atunci când sunt puse în balanță daunele primare ale pandemiei cu efectele secundare ale măsurilor instituționale de combatere.

(more…)

Această pagină va fi suspendată

A

Fie că ne place sau nu să o recunoaștem, România are în sfârșit un guvern compus din ce a fost capabilă să producă mai bun actuala clasă politică. Poate de aici și atitudinea de superioritate a guvernanților care determină reacțiile agresive la orice fel de critici enunțate în spațiul public. La fel și raportarea anemică a populației la gestionarea suboptimală a măsurilor de combatere a pandemiei.

(more…)

Revenirea la normalitate se amână

R

În timp ce majoritatea statelor afectate de pandemie se întorc treptat la normalitate, cel puțin în privința regimului libertăților civile, România pare să fi ratat deocamdată ieșirea din criza sanitară. Evoluția numărului de cazuri raportate post starea de urgență demonstrează eșecul guvernului și al instituțiilor din subordine în a limita răspândirea virusului. Administrația PNL se regăsește printre cele mai slab performante din Europa chiar dacă s-ar putea spune că a beneficiat de condiții oarecum privilegiate, singura provocare inedită fiind reprezentată de revenirea diasporei între granițe. Pe de o parte, virusul a ajuns mai târziu în România, permițând guvernului să exploreze reacția altor state și să-și pregătească din timp intervenția. Pe de altă parte, în contrast cu evoluțiile contrare din ultimele săptămâni, autoritățile s-au bucurat inițial de un grad ridicat de conformare socială la măsurile dure de combatere a epidemiei, spre deosebire de administrațiile care au fost nevoite să gestioneze proteste încă din startul crizei.

(more…)

De la o criză la alta

D

La final de pandemie COVID-19, un alt virus, de această dată ideologic, confruntă statele vestice cu încă o criză existențială. Manifestările violente ale maladiei culturale intitulate progresism arată că infecția a cuprins segmente largi din corpul social, transmițându-se dinspre capetele înfierbântate spre extremitățile încinse de temperatura ridicată a climatului mediatic.

(more…)

Substanța de contrast a patologiei totalitariste

S

Crizele acționează ca o substanță de contrast pentru depistarea patologiilor ideologice din corpul social. Pandemia COVID-19 nu face excepție. Alarmismul mediatic provoacă spasme totalitariste în mediile de orientare progresistă al căror ideal politic se poate traduce ca o perpetuă stare de urgență. Predilecția spre coerciție se dovedește intrinsecă mentalităților formate la școala de gândire revoluționară. Recursul la forța nu în orice circumstanțe legitimă a statului decurge în mod natural din adeziunea la sisteme de credință ce instigă manifestarea sentimentelor de certitudine și indignare. Dezbaterea publică este compromisă iremediabil de pronunțatele accente emoționale din tonul comentariatului puternic reactiv.

(more…)

Cine a stins lumina în creiere

C

A devenit aproape o regulă ca fiecare apariție a Bisericii pe agenda publică să fie întâmpinată cu atacuri virulente. Cu rictusuri întipărite pe figurile binecunoscute, comentariatul autohton inundă spațiul mediatic cu produsele unor modeste capacități intelectuale. De câte ori Biserica este implicată, cu sau fără voie, în dezbaterile publice, un val de acuzații false și invective se revarsă ca la comandă peste granițele unei deliberări civilizate.

(more…)

Endemia din culisele pandemiei

E

Situațiile de criză relevă cu acuitate vulnerabilitățile structurilor formale sau informale din cadrul societăților afectate, dar tot mai pregnant și ale structurilor transnaționale în care sunt integrate. Într-o lume interconectată și interdependentă, așa cum le place ambasadorilor fenomenului să exclame cu fiecare ocazie, crizele se revarsă peste granițe cu rapiditatea unei tranzacții bancare. Asemenea crizei financiare de la finalul deceniului precedent sau celei a imigrației de la mijlocul actualei decade, pentru a oferi numai două exemple din trecutul apropiat, pandemia COVID-19 scoate la suprafață latura negativă a procesului de globalizare, una pe care arhitecții fragilei ordini internaționale se ambiționează să o ignore. Reacția tardivă și ezitantă a guvernelor occidentale reprezintă o probă suplimentară de obtuzitate ideologică.

(more…)

Îndelung amânata scindare a USR – faza pe excluderi

Î

Despre scindarea USR s-a vorbit permanent încă de la apariție. Și pe bună dreptate. Partidul fondat de Nicușor Dan a părut de la început o improvizație menită să depășească piedicile impuse de formațiunile consacrate. Tactica de a coaliza mișcări de factură reformistă și-a dovedit utilitatea în alegerile din 2016 când, spre deosebire de inițiativele singulare din trecut, USR a reușit să treacă fără emoții pragul electoral. Însă formula aplicată de veșnicul candidat la primăria capitalei nu avea cum să treacă și proba timpului, prima victimă de anvergură a compromisurilor de la baza construcției fiind chiar Nicușor Dan. Ce i-a lipsit fondatorului USR a fost tocmai abilitatea de a converti o tactică inspirată de moment într-o strategie pe termen lung ce ar fi presupus maturitatea unei despărțiri amiabile pe clivajele doctrinare.

(more…)

Brexit first

B

Spre deosebire de recentele alegeri prezidențiale din România, derulate în cadrele unui scenariu lipsit de miză, scrutinul parlamentar din Marea Britanie se conturează drept hotărâtor pentru deznodământul unuia dintre cele mai importante evenimente politice din Europa ultimelor decenii. Conform sondajelor din presă, Partidul Conservator s-a detașat ca lider în preferințele electoratului pe fondul unei poziționări tranșante în favoarea Brexit odată cu ascensiunea lui Boris Johnson la conducerea formațiunii, una dintre figurile centrale ale campaniei Leave pentru referendumul din 2016. Premierul britanic ar putea reprezenta surpriza plăcută a negocierilor dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană, reușind să performeze tocmai la capitolele unde era creditat cu șanse infime – capacitatea de a încheia un acord mai favorabil cu Bruxelles și de a obține un vot pozitiv în legislativul de la Londra.

(more…)

Dacă alegerile prezidențiale ar fi o producție cinematografică

D

Dacă alegerile prezidențiale ar fi o producție cinematografică, directorul de casting ar trebui înlocuit cu prioritate și îndrumat spre o carieră într-un domeniu contrar. Aspiranții la funcția supremă în stat continuă să-și probeze inadecvarea la rolurile ce le-au fost distribuite, stimulând apatia electoratului față de un scrutin cu rezultat anticipat. Protagoniștii spectacolului alegerilor prezidențiale se arată incapabili să pună în scenă regia de o manieră convingătoare. (more…)