Ce va face Dacian Cioloș

Dacian Cioloș se profilează ca un personaj cheie în ecuația opoziției antiPSD. Alegerea sa poate influența decisiv configurația scenei politice în perspectiva alegerilor din 2019 și, mai ales, 2020. Cele mai afectate de această decizie vor fi cele două formațiuni care au negociat și, poate, încă mai negociază adeziunea fostului premier, PNL și USR. Deocamdată avem o singură certitudine, aceea că Dacian Cioloș este determinat să se implice în politica autohtonă, fie prin adeziunea la unul dintre partidele existente, fie prin lansarea unui proiect nou. Dacă ultima opțiune părea cel mai puțin probabilă în debutul tatonărilor cu partidele de opoziție, dezvăluirile din interiorul PNL și USR denotă că favorabilitatea la adresa fostului premier nu este nici pe departe unanimă printre membrii celor două formațiuni, cu atât mai puțin printre liderii acestora, interesați să-și mențină funcțiile și influența în cadrul organizației. (more…)

Laura Codruța Kovesi – principala vulnerabilitate a DNA

Laura Codruța Kovesi tinde să devină principala vulnerabilitate a instituției pe care o conduce și chiar a sistemului de justiție în ansamblu, în condițiile poziției centrale din cadrul eforturilor de combatere a corupției și ale mediatizării excesive a anchetelor DNA care vizează personalități publice. Verdictele nefavorabile din partea unor instanțe interne sau internaționale și gestionarea defectuoasă a unor scandaluri de presă declanșate pe fondul dezvăluirilor despre protocolul de colaborare cu SRI, superficialitatea unor dosare, conduita îndoielnică a unor procurori sau practicile abuzive tolerate de șefa DNA, relațiile apropiate cu personaje controversate sau acuzațiile de plagiat și obiecțiile științifice la adresa lucrării sale de doctorat decredibilizează campania anticorupție și expun instituțiile din justiție ingerințelor politice. (more…)

Ultimatumul lui Dacian Cioloș

Declarațiile lui Dacian Cioloș din cadrul interviului acordat RFI par un ultimatum adresat PNL și USR. Fostul premier a enunțat din nou posibilitatea de a iniția un proiect politic alături de alți membri ai guvernării sale în contextul în care negocierile cu cele două partide de opoziție traversează un impas. Ezitările acestuia denotă, totuși, că lansarea unei noi formațiuni care să concureze cu PNL sau USR nu reprezintă, cel puțin deocamdată, opțiunea preferată de tehnocrați, dar ar putea să devină pe măsură ce discuțiile cu potențialii parteneri întârzie să ajungă la un rezultat satisfăcător, iar presiunile dinspre societatea civilă și o parte a presei se accentuează. (more…)

Ce urmează pentru PNL

Principalul criteriu de delimitare pe scena politică autohtonă rămâne, din păcate, atitudinea față de campania anticorupție. Din această perspectivă, criza de identitate pe care o traversează PNL era previzibilă din moment ce discursul partidului pe tema justiției s-a transformat radical după 2014. În urmă cu numai două legislaturi, liberalii se aliau cu PSD pentru a se opune ”regimului Băsescu”, căruia îi asociau și instituțiile angrenate în combaterea corupției. Astăzi, PNL încearcă să se poziționeze ca principal susținător al independenței justiției și promotor al unor noi standarde de integritate în politică. Schimbarea apărută pe fondul fuziunii cu PDL și al retragerii lui Crin Antonescu de la conducerea formațiunii a fost consființită odată cu alegerea lui Klaus Iohannis în funcția de președinte. (more…)

Se va reforma UE?

Documentul adoptat la mijlocul săptămânii de Comisia Europeană și prezentat de Jean-Claude Juncker în Parlamentul European echivalează cu o recunoaștere a impasului dramatic pe care îl traversează UE din partea artizanilor procesului de integrare aprofundată. Seria interminabilă de crize structurale de pe parcursul ultimului deceniu a devoalat nesustenabilitatea actualului model de dezvoltare a construcției europene. Imperativul reconfigurării proiectului comunitar nu mai poate fi ignorat la Bruxelles, însă rezistența la schimbare a instituțiilor europene și obtuzitatea ideologică a elitelor intelectuale, politice sau birocratice împiedică asumarea unei perspective realiste și formularea unor reforme adecvate. (more…)

Conservatorii din USR

Deputatul USR Iulian Bulai a stârnit controverse printre simpatizanții partidului după ce, ca membru și vicepreședinte al Comisiei pentru egalitate de șanse, s-a abținut de la vot pe marginea proiectului de lege al parteneriatului civil. Nu este primul reprezentant al USR care își atrage criticile activiștilor LGBT. Clotilde Armand a provocat reacții similare prin comentariile favorabile cu privire la inițiativa referendumului pentru redefinirea căsătoriei în Constituție. Deși nu pare o acțiune coordonată, în USR începe să se profileze și un pol conservator. Argumentele prin care cei doi și-au susținut pozițiile ridică, însă, unele semne de întrebare. (more…)

Partidul protestatarilor, USR și monopolizarea culoarului reformist

Mircea Cărtărescu enunța zilele trecute necesitatea constituirii unui nou partid în contextul manifestațiilor antiguvernamentale: ”Ar fi nevoie de un astfel de partid pentru milioanele de români care nu se simt în prezent reprezentați politic (de unde și absenteismul la vot), pentru cei care sunt pro-europeni, care respectă statul de drept și justiția liberă, care luptă împotriva corupției. N-ar fi un partid în primul rând anti, ci pentru. Pentru o Românie modernă, membră UE și NATO, cu o clasă de mijloc puternică și o diaspora activă politic și civic”. Cu ingenuitatea caracteristică opiniilor sale politice, scriitorul prefigura și potențialul unei asemenea formațiuni: ”În patru ani acest partid s-ar putea organiza și-ar putea crește suficient ca să poată câștiga următoarele alegeri”. Mircea Cărtărescu nu este singura personalitate care a propus recent inițierea unui proiect politic cu obiectivul de a promova agenda participanților la proteste. Și nici de această dată reacția activiștilor USR nu s-a lăsat așteptată. (more…)

Scandalul Negulescu – un caz izolat sau unul reprezentativ pentru DNA?

Televiziunea RTV a difuzat înregistrări ale unor dialoguri telefonice pe care Mircea Negulescu le-ar fi purtat cu soția lui Vlad Constantin, afacerist prahovean arestat pentru fapte de corupție, cât și fragmente dintr-o conversație online pe care ar fi avut-o cu cel din urmă. Nu este prima dată când în spațiul public apar informații compromițătoare despre controversatul procuror de la DNA Ploiești, responsabil cu instrumentalizarea unor dosare de notorietate care vizează personalități cunoscute ale politicii autohtone. De această dată reacțiile nu au mai întârziat să apară. Mircea Negulescu a solicitat încetarea activității sale în cadrul DNA, iar Procurorul general a sesizat Inspecţia Judiciară sub aspectul unor posibile abateri disciplinare. (more…)

Limitele protestului de stradă

Protestele din Piața Victoriei au înregistrat un recul evident pe parcursul săptămânii trecute. Pare, totuși, prematur să fie considerate încheiate. Coaliția guvernamentală demonstrează resurse inepuizabile de inabilitate politică și continuă să transmită semnale că nu s-ar fi vindecat complet de tendințele sinucigașe. Este de așteptat ca PSD și ALDE să nu renunțe definitiv la intențiile de relaxare a legislației penale. De altfel, Parlamentul are obligația de a adopta modificările la codurile penale dispuse de CCR. Protestele ar putea reveni la amploarea din urmă cu două săptămâni pe fondul unor eventuale tentative ale majorității parlamentare de a include și prevederi de tipul celor din OUG 13 sub acoperirea necesității de a implementa deciziile Curții Constituționale. Nu este exclusă nici o posibilă încercare de amputare, justificată sau nu, a prerogativelor și a privilegiilor unora dintre instituțiile participante la eforturile anticorupție care ar putea declanșa reacții similare de contestare a puterii în stradă. (more…)

Jurnalismul isteric

La mijlocul acestei săptămâni am asistat la încă o inițiativă neinspirată din partea unui membru al cabinetului Grindeanu. Carmen Dan a nominalizat în cadrul unei conferințe de presă o serie de jurnaliști pentru implicarea în susținerea manifestațiilor de stradă. Intenția ministrului de Interne a fost, probabil, aceea de a transfera liderilor informali ai protestelor o parte din responsabilitatea pentru violențele de miercuri, după intensificarea reproșurilor din spațiul public că incidentele nu ar fi fost gestionate cu suficientă abilitate de forțele de ordine. (more…)

Fețele degradării vieții democratice

Guvernul Grindeanu a adoptat proiectele controversate în ciuda protestelor vehemente din spațiul public. Reprezentanții puterii au făcut doar concesii minore celor care au exprimat puncte de vedere critice în cadrul simulacrului de dezbatere publică de la Ministerul Justiției. Decizia Guvernului surprinde pentru că denotă o iresponsabilitate crasă într-un context social atât de tensionat. Era de așteptat ca puterea să nu-și abandoneze intențiile de modificare a legislației penale, în condițiile fricțiunilor dintre liderii PSD/ALDE și instituțiile angrenate în campania anticorupție, dar se impunea din partea coaliției guvernamentale cel puțin o schimbare de strategie în abordarea acestei probleme care să presupună implicarea suplimentară a Parlamentului și consultarea celorlalte instituții abilitate în încercarea de a legitima demersul, a diminua presiunea publică și a limita daunele de imagine. (more…)

Fenomenul protestelor. O explicație

România traversează o nouă perioadă marcată de proteste de stradă cu o participare largă. Manifestațiile au fost declanșate în urma inițiativelor neinspirate ale Guvernului Grindeanu privind grațierea, amnistia și modificarea Codului penal. Câteva zeci de mii de persoane au ieșit pe străzile din capitală și din marile orașe și în această duminică cu revendicarea fermă ca ordonanțele lansate în dezbatere publică să fie abandonate. Fenomenul protestelor pare să câștige în amploare cu fiecare an și în țara noastră. Evoluția este explicabilă dacă o privim ca o componentă a procesului mai larg de sincronizare politică, economică sau culturală cu societățile occidentale. (more…)

Referendumul președintelui

Lipsa de pregătire și de experiență a lui Klaus Iohannis în politica națională îl condamnă la încă o eroare gravă. Inițiativa de convocare a unui referendum pe marginea grațierii și a amnistiei se dovedește complet neinspirată. Criticabilă nu este intenția de consultare a publicului. Referendumul este un instrument indispensabil oricărei democrații care ar merita să fie utilizat mai des și în România. Tematica acestuia reprezintă, în schimb, o problemă majoră.

(more…)

Așa nu

Modul în care coaliția PSD/ALDE a înțeles să administreze victoria din alegerile parlamentare se profilează ca un exemplu negativ demn de a fi inclus în manuale de strategie politică la secțiunea ”așa nu”. Singura explicație pentru tendințele sinucigașe ale noii puteri ar putea fi o eventuală intenție de suspendare a președintelui. Dan Turturică argumentează într-un articol recent că acțiunile controversate ale coaliției guvernamentale ar reprezenta de fapt provocări la adresa lui Klaus Iohannis menite să genereze reacții dinspre Cotroceni, la limita sau în afara cadrulului constituțional, care să justifice declanșarea procedurilor de demitere. Indiferent care sunt obiectivele reale ale liderilor PSD și ALDE, evoluțiile din ultimele săptămâni vor afecta dramatic perspectivele guvernării prin impulsionarea unei insurgențe civice împotriva actualei puteri. (more…)

Comentator sau jucător? Dilemele jurnalistului român

”Ce blestem pe ziaristul român onest să aleagă între gașca penalilor lui Ghiță și cea a securiștilor lui Coldea”, scria jurnalistul Silviu Sergiu, mai în glumă mai în serios, într-o postare pe Facebook, parafrazând o replică notorie a lui Traian Băsescu dintr-o dezbatere electorală cu Adrian Năstase. Afirmația este simptomatică pentru modul în care cea mai mare parte a presei autohtone a înțeles să se raporteze la activitatea instituțiilor angrenate în campania anticorupție. Reacțiile viscerale pro sau contra acestui fenomen care domină dezbaterile din spațiul public își găsesc explicația într-o concepție fundamental eronată asupra deontologiei jurnalistice, atunci când nu sunt determinate de prioritatea unor interese personale și de grup sau de adeziunea la anumite organizații și loialitatea față de o autoritate ierarhică.

(more…)