Unii nu știu să piardă

Alegerile din spațiul occidental continuă să producă rezultate șocante pentru mainstream-ul politico-mediatic. Succesul candidaturilor anti-establishment (autentice sau oportuniste) isterizează reprezentanții statu quo-ului, ale căror reacții variază între lamentări patetice și avertismente fataliste. Fetișul pentru democrație face inacceptabile evoluțiile contrare propriilor convingeri. Prin urmare, teoriile la care recurg pentru a explica deznodământul scrutinelor contestate eludează deliberat voința alegătorilor de sancționare a agendei progresiste. În tentativa de a delegitima rezultatele anumitor competiții electorale, practici relativ uzuale pentru marketingul politic (inspirate din cel comercial) sunt reconsiderate ca tehnici de manipulare. În consecință, votantul antisistem este descalificat ca idiot util al Kremlinului, victimă a comploturilor de pervertire a mecanismelor democratice în societățile vestice. Read More

Partidul care nu aduce niciun plus

Dacian Cioloș și-a lansat partidul la capătul unei perioade îndelungate de așteptare pentru simpatizanți. Evenimentul a fost umbrit de criticile întemeiate la adresa numelui, fără să descurajeze, însă, și valul de adeziuni care a urmat anunțului. Premisele demersului nu sunt totuși optimiste. Fostul tehnocrat pare să repete erorile predecesorilor care au inițiat proiecte similare. Mișcarea România Împreună este construită pe coordonatele celorlalte formațiuni reformiste din trecutul recent, incapabile să se impună pe scena politică. Performanța electorală a USR reprezintă o excepție izolată, dificil de reprodus din moment ce a fost facilitată de un context favorabil. Prestația sa ulterioară este mai sugestivă pentru fragilitatea de ansamblu a proiectului inițiat de Nicușor Dan, lansarea MRÎ reprezentând o amenințare existențială la adresa formațiunii măcinate de conflicte intestine.

Read More

De ce Cambridge Analytica

Participarea la campania lui Donald Trump a propulsat Cambridge Analytica în atenția opiniei publice. În căutare de explicații pentru victoria surprinzătoare a candidatului outsider, presa internațională a creditat pretențiile firmei britanice de a fi jucat un rol determinant în alegeri, acordând spații mai ample reportajelor despre inovațiile sale tehnologice decât mărturiilor unor foști colaboratori despre ineficiența targetării psihografice. Tentați să-și atribuie merite extinse pentru a-și consolida atractivitatea în piață, consultanții britanici și-au nuanțat totuși declarațiile inițiale pe fondul controverselor cu privire la originea datelor folosite. Nu a fost nici singurul episod în care firma a comunicat defectuos, implicarea în campania referendumului pentru retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană făcând obiectul unor afirmații la fel de contradictorii și poate chiar incriminatoare. Read More

Blocaje instituționale și personaje providențiale

Scena politică traversează un blocaj de durată generat de inamovibilitatea principalilor actori. Liderii partidelor sau instituțiilor care animă dezbaterile de profil se agață de funcții în ciuda prestațiilor submediocre și chiar a transgresiunilor deontologice care ar fi trebuit să le atragă sancțiuni corespunzătoare. Lipsa de alternative viabile la distribuția uzată din spațiul public accentuează percepția de încremenire a evoluțiilor politice. Consecințele se resimt în polarizarea radicală a discursului mediatic, dar și în permanentizarea conflictelor inter sau intra-instituționale ce conduc la degradarea activității entităților angrenate în polemici. Read More

Când presa declară forfait

Conferința Laurei Codruța Kovesi a fost revelatoare, mai degrabă, pentru situația precară a presei autohtone decât pentru subiectele pe care ar fi trebuit să le elucideze. A fost nevoie de participarea directorului unei publicații de sport, amator de investigații politice, pentru ca șefa DNA să fie pusă în dificultate de întrebările jurnaliștilor. Restul intervențiilor s-au înscris în tiparele binecunoscute, reflectând polarizarea extremă a dezbaterii publice pe tema anticorupției. Read More

Între iresponsabilitate și pasivitate

Scena publică traversează o perioadă bizară. Protagoniștii spectacolului mediatic se întrec în inițiative autodistructive cu implicații nocive și pentru entitățile pe care le reprezintă. Cum altfel ar putea fi caracterizate prestațiile aberante ale lui Liviu Dragnea sau Laura Codruța Kovesi la conducerea PSD, respectiv DNA, cauționate de pasivitatea ignorantă a lui Klaus Iohannis. Read More

Alternativa la Klaus Iohannis

Nominalizarea unui nou premier susținut de majoritatea PSD-ALDE este întâmpinată cu nemulțumire în mediile favorabile președintelui. Așa cum o demonstrează reacțiile din spațiul public, tolerarea degringoladei guvernamentale comportă riscuri de imagine în perspectiva alegerilor din 2019. Klaus Iohannis este contestat nu atât pentru decizie în sine, justificată prin apelul (tot mai puțin convingător) la „aritmetica parlamentară”, cât mai degrabă pentru urgentarea procesului de numire și ignorarea disfuncționalităților din interiorul coaliției. Read More

Demagogul și radicalul. O coliziune așteptată

Disensiunile care au provocat îndepărtarea lui Steve Bannon din administrație au erupt pe fondul publicării cărții jurnalistului Michael Wolff care documentează, din interiorul Casei Albe, primul an de mandat al lui Donald Trump. Zvonuri despre ruptura dintre foștii colaboratori circulau dinaintea formalizării despărțirii. Dezvăluirile recente soldate cu reacții infamante din partea președintelui oficializează conflictul și realiniază taberele din cadrul partidului republican în perspectiva alegerilor de pe parcursul anului. Evoluțiile curente reprezintă o confirmare și a tendințelor de reconciliere cu establishment-ul, în condițiile abandonării agendei de susținere a contender-ilor republicani cu orientare populist-naționalistă. Read More

Vorbe goale

Strategia de securitate a administrației Trump configurează o doctrină convențională de politică externă, în contrast cu proiecțiile alarmiste sau naive care continuă să anime dezbaterile publice. „Realismul principial” clamat de președintele american rămâne o ficțiune electorală menită să speculeze aspirațiile societății americane cu privire la revizuirea angajamentelor externe. Contradicțiile documentului amintit nu reprezintă o surpriză pentru cei care au remarcat încă din campanie inconsistența și incoerența candidatului republican. Prestația Statelor Unite pe scena internațională rămâne subordonată mizelor electorale interne sau intereselor externe angrenate în mecanismele de lobby din Washington. Read More

O reacție inoportună cu potențial nociv

Departamentul de stat se implică inoportun în dezbaterea pe tema legilor justiției într-un moment precedat mai degrabă de evoluții pozitive ce păreau improbabile în debutul procesului legislativ. Comunicatul a provocat critici justificate chiar și din partea unor atlantiști consecvenți. Reacțiile de frondă la adresa intervențiilor occidentale în politica internă a României rămân, totuși, o raritate. Cu excepția declarațiilor mai contondente ale unor personaje rău famate care încearcă să-și legitimeze inițiativele controversate prin recursul la retorica naționalistă, clasa politică autohtonă demonstrează aceeași lipsă de verticalitate cu fiecare ocazie. Tonul imperativ al comunicatului, deplâns și de Cătălin Predoiu, reprezintă o consecință a servilismului din atitudinea decidenților români față de cancelariile vestice și trimișii acestora. Elocventă în acest sens este însăși strategia lui Liviu Dragnea de a-și „cumpăra” bunăvoința administrației Trump prin întâlniri plătite cu oficiali americani. Read More

Baletul lui Liviu Dragnea cu sistemul. Actul final

Baletul președintelui social-democrat cu „statul paralel” se apropie de final. Direcția Națională Anticorupție a declanșat (în sfârșit) urmărirea penală împotriva lui Liviu Dragnea într-un dosar care dezvăluie legăturile dintre liderul PSD și Tel Drum. Acuzațiile DNA câștigă în credibilitate prin implicarea unei instituții europene, OLAF, după ce precedentele dosare au fost contestate ca nefondate. Despre relațiile dintre fostul șef al Consiliului Județean Teleorman și firma beneficiară a unor contracte substanțiale din bani publici se discută de la începutul anilor 2000. Numeroasele anchete jurnalistice pe speța în cauză au reprezentat principala sursă a suspiciunilor de corupție din spațiul public la adresa președintelui social-democrat. Read More

Unificarea dreptei produce guvernări eșuate

Dezbaterile recurente despre strategiile de contestare a dominației PSD continuă să fie animate de apeluri la „unificarea dreptei”. Devine tot mai dificil de înțeles cum o teorie eșuată în practică își păstrează atractivitatea pentru comentatori influenți și protagoniști ai scenei politice. În realitate, ideea nu vizează nici unificarea și nici dreapta, luând cel mai adesea forma unor alianțe conjuncturale între formațiuni care se plasează în opoziție cu principalul actor partinic. Inițiativele de acest tip nu au presupus întotdeauna fuziunea participanților și nici nu au condiționant adeziunea de revendicarea unei anumite orientări ideologice. Proiectelor rezultate le-ar putea fi atribuite, în cel mai bun caz, relative performanțe electorale (1996 sau 2004) atunci când scorurile obținute nu au fost inferioare sumei procentelor formațiunilor componente (2009 sau 2016), însă guvernările schizofrenice pe care le-au produs au deschis calea revenirii social-democraților în preferințele alegătorilor. Read More

Din nou în stradă

Susținătorii campaniei anticorupție încearcă să reediteze protestele din iarna trecută, când adoptarea OUG 13 a scos în stradă sute de mii de persoane în marile orașe. Organizațiile participante la manifestațiile antiguvernamentale și-au reintensificat eforturile pe fondul demersurilor de modificare a legilor justiției. Lansarea proiectului legislativ în dezbatere parlamentară a fost întâmpinată cu obișnuitele reacții isterice, menite să alarmeze opinia publică și să încurajeze prezența la proteste. Apelurile la mobilizare au culminat cu implicarea unor organizații cu profil politic, precum Platforma România 100, și chiar a unor partide din opoziția parlamentară, precum PNL sau USR. În plus, promovarea nu s-a mai rezumat la mediul online, fiind distribuite și materiale tipărite în sprijinul protestului din București. Read More

Partidul viitorului riscă să devină trecut

Acuzațiile de fraudare a alegerilor interne, care au culminat cu retragerea din competiție a unuia dintre favoriții la președinția formațiunii, Cristian Seidler, reprezintă cea mai puternică lovitură de imagine încasată de USR. Integritatea rămăsese, poate, singurul argument incontestabil al revelației alegerilor legislative după scandalurile repetate care au afectat nu doar stabilitatea conducerii, ci și prestația aleșilor din Parlament sau din Consiliile locale, în unele situații sub așteptările simpatizanților. Odată cu prezumtiva fraudare a congresului, partidul care și-a concentrat activitatea și comunicarea pe obiectivul de combatere a corupției din politică și din administrație devine la rândul său ținta unor suspiciuni de factură similară. Read More

Reinstituirea cenzurii. Episodul Facebook

Suspendarea conturilor devine o practică obișnuită pe Facebook. Asistăm la o formă de reinstituire a cenzurii sub o aparență insidioasă. Degradarea limbajului nu este taxată cu aceeași exigență la ambele capete ale spectrului ideologic, de unde putem deduce că sancțiunile se integrează în procesul mai amplu de izolare a discursului „incorect politic”. Demersul rețelei sociale răspunde pretențiilor de epurare a spațiului public pe criterii ideologice, și nu morale. Ascensiunea mediei alternative, cu excesele sale retorice și practicile jurnalistice îndoielnice, reprezintă o acoperire oportună pentru reacția abuzivă a unui statu-quo sub asediu. Iar atunci când nu se dovedește, totuși, un pretext suficient de convingător pentru public, invocarea Kremlinului ca sursă sau, măcar, ca beneficiar al curentului anti-establishment are menirea de a rezolva problema de credibilitate și de a consolida suportul pentru măsurile punitive. Read More