Demagogia și radicalismul – extremele curentului antiestablishment

Curentul antiestablishment din spațiul occidental determină o îndepărtare de centru a actorilor politici, în ambele direcții ideologice, care devine uneori sinonimă cu o apropiere de extreme. Sub presiunea ascensiunii unor alternative la partidele consacrate, cu posibile consecințe negative în termeni electorali pentru formațiunile dominante, mainstream-ul își dezvoltă tendința de a prelua teme de campanie din registrul contestatarilor înrudiți ideologic. Marginalii de ieri exercită astăzi o influență transformatoare asupra dezbaterii publice. Rămâne de văzut în ce măsură schimbarea de discurs se va reflecta și la nivelul agendei politice din moment ce, deocamdată, nu pot fi consemnate evoluții decisive în această direcție. (more…)

9 luni de criză

Guvernarea PSD-ALDE traversează un nou impas pe fondul rebeliunii premierului Mihai Tudose. Pe scena politică pare să se fi permanentizat o stare de criză din debutul legislaturii curente. Disputele au început cu prima nominalizare pentru funcția de prim-ministru, Sevil Shhaideh, respinsă de Klaus Iohannis din rațiuni de securitate națională și au continuat cu adoptarea controversatei  OUG 13, urmată de proteste antiguvernamentale de amploare, cu demiterea premierului Sorin Grindeanu prin (auto)moțiune de cenzură sau cu remanierea unor portofolii importante din cabinetul Tudose sub amenințarea demisiei actualului șef al Guvernului. La degringolada coaliției PSD-ALDE au contribuit și bâlbele guvernamentale, precum gestionarea defectuoasă a legii salarizării unice sau a modificării legilor justiției, dar și lansarea unor măsuri pentru a fi ulterior retrase, îndeosebi în domeniul fiscal, culminând cu rescrierea programului din campania electorală, elementul central din comunicarea actualei puteri. (more…)

Politicianul recent

Un portret al politicianului recent nu poate face abstracție de simptomele unei vieți intelectuale modeste. Cu un discurs lozincard cosmetizat prin recursul la termeni de specialitate și un repertoriu declarativ compus din formule standard banalizate prin utilizare în exces, reprezentanții generației tinere își devoalează lipsa de substanță atunci când sunt confruntați cu realitatea complexă a politicii de astăzi și, mai ales, de ieri. Provocarea de a comenta evenimente istorice le reliefează, poate cel mai elocvent, atât lacunele educaționale, cât și slăbiciunea discernământului. Intervențiile lor reprezintă deseori un amestec de imaturitate, impertinență și incultură, cu efecte toxice pentru sănătatea dezbaterii publice. (more…)

Revirimentul ideologic al dezbaterii politice occidentale

Dezbaterea politică din spațiul euroatlantic a cunoscut un reviriment ideologic pe fondul curentului anti-establishment care a stimulat apariția de noi formațiuni ca alternative la partidele consacrate. Teoriile ce anticipau debutul unei etape post-ideologice în politica occidentală au fost invalidate de competițiile electorale din ultima perioadă care au consemnat o serie de succese importante ale candidaților și partidelor de profil. Fenomenul antisistem de dată recentă reprezintă și o contrareacție la aplatizarea discursului politic ca parte a procesului mai amplu și mai îndelungat de uniformizare doctrinară a spectrului de partide. (more…)

Mandatul eșuat al ministrului Tudorel Toader

Un apel de retragere a proiectului de modificare a legilor justiției a întrunit semnăturile a peste 2000 de magistrați din totalul de aproximativ 9000. Memoriul adresat premierului și ministrului de resort reprezintă un puternic semnal de opoziție din interiorul sistemului. Demersul magistraților poate cântări mai greu în percepția publică decât avizul negativ al CSM, credibilitatea instituției ce ar trebui să asigure independența justiției fiind afectată de scandalurile, mai vechi sau mai recente, care pun la îndoială integritatea unora dintre membri. (more…)

Klaus Iohannis, protectorul unui statu-quo compromis

Klaus Iohannis irosește o nouă oportunitate de a interveni salutar în conflictul dintre entitățile angrenate în campania anticorupție și coaliția guvernamentală. Președintele continuă să își exprime susținerea necondiționată pentru procurorul general și procurorul-șef DNA, în ciuda erorilor succesive comise de conducerile celor două instituții. Mai mult, Klaus Iohannis pare lipsit de reacție la scandalurile care vizează activitatea SRI și implicarea serviciului în actul de justiție. Eșecul președintelui în a-și exercita cu abilitate prerogativele constituționale prefigurează reapariția protestelor de stradă pe fondul demersurilor de modificare a legilor Justiției, dar și al potențialelor solicitări de demitere a conducerilor Parchetului General și DNA. De altfel, Klaus Iohannis a lansat deja un apel la ”implicare civică maximă” cu prilejul declarațiilor privind dosarul Belina, în replică la reacțiile critice ale liderilor PSD și ale ministrului Tudorel Toader la ancheta declanșată de procurorii anticorupție. (more…)

Un interviu care nu elucidează nimic

Interviul acordat de Florian Coldea platformei Ziare.com reprezintă un eveniment jurnalistic numai datorită posturii inedite de intervievat pentru generalul în rezervă. Fostul număr 2 din SRI a fost și, probabil, va rămâne o prezență discretă în spațiul public, nu doar din cauza formației și a constrângerilor profesionale, ci și a vulnerabilităților de comunicator dezvăluite și cu prilejul aparițiilor precedente. Florian Coldea și-a limitat intervențiile mediatice pe parcursul mandatului de prim-adjunct al directorului SRI și a continuat să absenteze din dezbaterea publică și după plecarea din funcție în ciuda acuzațiilor grave care vizează activitatea sa și a instituției pe care a condus-o. Generalul își respectă în cele din urmă promisiunea de a răspunde criticilor la adresa sa și a serviciului de informații, dar cu o întârziere nemotivată și de o manieră neconvingătoare, prin intermediul unui interviu acordat Ioanei Ene Dogioiu, o susținătoare vehementă a parteneriatului dintre SRI și DNA, în condițiile în care participarea la campania anticorupție reprezintă tocmai principala sursă de controverse. (more…)

Start ratat pentru dezbaterea pe tema legilor Justiției

Dezbaterea inițiată de ministrul Tudorel Toader riscă să fie eclipsată de scandalurile repetate din interiorul sistemului de justiție. Disputele din cadrul DNA sau CSM plasează discuția despre propunerile de modificare a legilor Justiției într-un context conflictual. Ar putea fi încă o oportunitate ratată de a corecta vulnerabilitățile unui sistem tot mai controversat. Intervențiile actorilor publici se concentrează excesiv pe speculații cu privire la presupusele intenții ascunse ale inițiatorilor. Reacțiile care vizează conținutul propunerilor sunt și de această dată în minoritate. Atât timp cât orice inițiativă de reformă a Justiției va fi întâmpinată cu acuzații infamante la adresa autorilor, chiar și alimentate de suspiciuni rezonabile, perspectiva de remediere a problemelor din sistem va rămâne cu totul improbabilă. (more…)

USR duplicitar. Referendumul antireferendum

Dubla măsură în raportarea la mecanismele democratice devine o constantă în discursul și acțiunea noii generații de politicieni. Revelația alegerilor parlamentare, USR a organizat în premieră un referendum intern pe tema inițiativei de redefinire a căsătoriei în Constituție. Nimic criticabil până aici, din contră. Extinderea participării la procesele decizionale reprezintă un demers oportun pentru soluționarea unor dispute care pot provoca fracturi ireconciliabile în interiorul unei formațiuni. Problematică este, în schimb, insistența pe inițiativă în sine și nu pe subiectul acesteia. Opțiunea majorității votanților a fost ca USR să se poziționeze împotriva demersului Coaliției pentru familie, nu doar a propunerii de modificare a Constituției, ci a procesului de revizuire și a referendumului. Prin urmare, parlamentarii USR care vor respecta decizia colegilor de partid se vor opune unei inițiative cetățenești care, potrivit instituțiilor abilitate ale statului român, întrunește condițiile legale pentru a-și urma cursul firesc. Cu alte cuvinte, USR decide prin referendum să respingă organizarea unui alt referendum. (more…)

Ce facem cu serviciile

Influența serviciilor secrete asupra scenei politice a reprezentat un permanent subiect de dispute în istoria recentă. Speculațiile au atins un nou apogeu pe fondul demiterii cabinetului Grindeanu și al desemnării premierului Tudose. Atât fostul, cât și actualul prim-ministru sunt suspectați de legături ascunse cu Serviciul Român de Informații care ar fi jucat un rol decisiv în nominalizarea acestora. SRI s-a grăbit să nege orice implicare în actul politic cu o promptitudine impusă, probabil, și de amploarea speculațiilor din spațiul public. Acuzațiile sunt dificil de confirmat sau infirmat din cauza precarității controlului civil asupra activității serviciului secret și a penuriei de anchete jurnalistice revelatoare. Cert este, în schimb, că asigurările SRI nu au convins pe nimeni și că paranoia din societate nu va putea fi diminuată în absența consolidării controlului parlamentar, a unei reforme structurale a controversatei instituții și a modificării cadrului legislativ în care își desfășoară activitatea. (more…)

Nimic de sărbătorit pentru Liviu Dragnea

Cel mai bizar episod politic din istoria recentă s-a încheiat cu o victorie la limită a celor care l-au provocat. Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului a fost adoptată de Parlament. Liviu Dragnea a câștigat competiția internă pentru susținerea parlamentarilor social-democrați. O primă concluzie ar fi că Victor Ponta, principalul aliat al lui Sorin Grindeanu, se bucură de mai puțin sprijin decât s-ar fi așteptat în PSD. Fostul prim-ministru a fost abandonat și de o parte dintre colaboratorii săi cei mai apropiați din perioada în care a condus partidul și Guvernul, un semnal negativ în privința unei potențiale reveniri la președinția PSD. Liviu Dragnea iese slăbit din confruntarea cu fostul lider social-democrat, însă Victor Ponta nu pare să reprezinte o alternativă viabilă pentru șefia partidului. Dizidenții din PSD vor avea și alte oportunități de a contesta actuala conducere a formațiunii, însă pentru a o face cu succes ar fi, probabil, de preferat să se reorienteze spre alt candidat pentru funcția de președinte. Este posibil ca nici premierul demis să nu mai reprezinte o opțiune câștigătoare în urma prestației ezitante. (more…)

Compromiterea DNA continuă în mandatele Kovesi

După procurorul Mircea Negulescu, provenit din filiala preferată a șefei DNA, a venit rândul Laurei Codruța Kovesi să apară într-o serie de înregistrări compromițătoare. Rămâne de văzut dacă dezvăluirile presei vor avea aceleași consecințe și asupra procurorului șef. Deocamdată Laura Codruța Kovesi a contestat autenticitatea înregistrărilor în baza cărora Inspecția judiciară a CSM s-a sesizat din oficiu și a ripostat prin solicitarea aprobată de Parchetul general de a constitui un dosar penal. Dacă veridicitatea va fi atestată de instituțiile abilitate, și până în acest moment nu sunt motive să considerăm că fișierele ar fi fost alterate de o manieră care să denatureze afirmațiile șefei DNA, dezvăluirile presei vor reprezenta o confirmare a unora dintre cele mai grave acuzații la adresa parchetului anticorupție. (more…)

Ludovic Orban și provocarea relației cu Klaus Iohannis

”PNL va fi un partener loial pentru preşedintele Klaus Iohannis şi pentru punerea în aplicare a tuturor promisiunilor făcute în 2014. Mă voi bate cu toată energia mea pentru a reuşi, în 2019, să obţinem un nou mandat pentru Klaus Iohannis”, spunea Ludovic Orban în discursul de mulțumire de la congresul PNL. Relația cu Klaus Iohannis ar putea reprezenta una dintre provocările decisive ale mandatului noului lider PNL în contextul opoziției președintelui la candidatura sa precedentă, al apropierii de Cristian Bușoi, contracandidatul său din alegerile interne sau al preferinței pentru Dacian Cioloș la conducerea PNL și în funcția de prim-ministru. (more…)

Premisele unui conflict fratricid

Pe măsură ce scandalul dintre premier și conducerea PSD continuă, replicile protagoniștilor conturează o imagine mai clară a dinamicii relației dintre Sorin Grindeanu și Liviu Dragnea. Refuzul prim-ministrului de a demisiona pare o reacție de orgoliu a unui politician supus la umilințe repetate și împiedicat să-și exercite autoritatea pe care i-o conferă funcția de șef al Guvernului. Greșeala lui Sorin Grindeanu a fost aceea de a tolera interferențele pe linie de partid în activitatea Executivului fără implicarea sa în adoptarea și implementarea deciziilor conducerii PSD. Premierul trebuia să negocieze condițiile în care Liviu Dragnea urma să-și exercite influența asupra miniștrilor înainte de a accepta conducerea Guvernului și să acționeze ca o interfață între partid și membrii cabinetului. Era singura modalitate prin care putea fi evitată instituirea unei duble loialități printre titularii portofoliilor ministeriale care a provocat acest conflict de autoritate între superiorii ierarhici din Executiv, respectiv din partid. (more…)

Tactica Guvernului pârjolit

Coaliția guvernamentală oferă o nouă reprezentație tragi-comică de amploarea episodului OUG 13. Liviu Dragnea își vrea Executivul înapoi de la cabinetul pe care l-a alcătuit și susținut ca lider al principalului partid de guvernământ. Semnalele unei rupturi între o parte din titularii portofoliilor ministeriale și conducerea centrală a PSD au abundat în ultimele săptămâni. Prin urmare, inițiativa liderului social-democrat de a provoca demisia sau demiterea membrilor cabinetului nu este cu totul surprinzătoare. Necunoscuta era, mai degrabă, dacă Liviu Dragnea se va rezuma la schimbarea unor miniștri sau va decide și înlocuirea premierului, pentru că zilele Guvernului în actuala formulă păreau oricum numărate. (more…)